Imi doresc ca intr-o zi, Braila sa nu mai fie o pepiniera

 

Ii nastem, ii crestem si ii educam, apoi le dam drumul, sa faca lucruri marete in alte parti. Si facem asta pentru ca NU suntem egoisti, pentru ca ne dorim ca inevstitia noastra financiara si emotionala sa se dezvolte intr-un loc, unde aripile lor nu vor fi frante de legi stupide.

Vorbeam deunazi cu o prietena, care imi reprosa ca sunt egoista pentru ca nu am facut inca un copil. Cu toata sinceritatea va zic ca as fi mult mai egoista, daca as naste un copil in ziua de azi.

Ca sa revin la titlu, consider ca principala problema cu care se confrunta Braila este lipsa specialistilor. De la un capat la altu, de la administratie pana la chioscuri, orasul nostru sufera si noi odata cu el.

Din pacate, pentru cei din administratie dar si pentru mediul privat, brailenii au inceput sa aiba pretentii asupra serviciilor pe care le primesc. Este NORMAL! Este normal si ai dreptul sa fii nemultumit de un serviciu, din moment ce platesti pentru el.

Daca iti cumperi un televizor si nu functioneaza, te duci cu el inapoi. Dar daca platesti taxe si impozite, cand tu ai drumuri asfaltate de “Dorel”, caini si mizerie peste tot, ce faci? Cine ne rasplateste pentru lucrarile si serviciile proaste, platite din banii nostri?

Acum liberalii o sa iasa sa zica: Da, e vina administratiei! Hai sa tragem un referendum! TOT DIN BANII NOSTRI

In Braila nu misca nimic, motiv pentru care ne pleaca tinerii, ne pleaca specialistii... si ramanem noi. Cei care urlam cat ne tin plamanii ca NU NE PLACE!

Nici la Yazaki lucrurile nu mai sunt roz. Dupa ce au facut angajari pe banda rulanta, fara experienta, oamenii si-au dat seama ca pentru a lucra la cablaje auto, trebuie sa stii macar sa le numeri. Acum e lipsa de personal, iar dupa ultima triere, cei care au ramas nu mai fac fata stresului. Si unde sa se duca? In Braila nu ai prea multe domenii de activitate care sa iti permita schimbarea locului de munca. Sunt cativa care isi permit luxul de a trage seful la raspundere, cand acesta “sare calul”. Restul stau si rabda, cu o diploma de studii superioare aruncata intr-un sertar, in timp ce trag tivuri la camasi cate 10 ore pe zi, pentru ca “LA NOI SE POATE”.

Un tata ii spunea fetitei: “nu conteaza ce vrei sa te faci cand o sa cresti mare, poti sa fii si coafeza, dar sa fii cea mai buna coafeza!”. Il dezamagestea ea, sau sistemul asta marsav? Ar putea sa fie cea mai renumita coafeza, daca ar avea unde sa invete sa faca asta.

Acum cativa ani, toate societatile cereau un minim de ani de experienta. Daca ne uitam azi la rubrica de angajari, peste 60% din anunturi sunt ale unor firme care se multumesc cu orice. Cu “orice” nu poti sa faci performanta si asta se vede destul de repede.

Citeam undeva ca pe litoralul romanesc anul acesta este lipsa de personal. Pai cum sa nu fie daca intreaga tara este o pepiniera pentru Europa si mai nou Canada.