Silviu Fănel Ardeleanu, consilier de probațiune și delegat permanent, membru in comisia de liberare a Penitenciarului Brăila, a trecut cu succes unul dintre cele mai dificile examene din România – cel de primire în profesia de avocat stagiar (cu o rată de promovabilitate de doar 22%). Noul avocat, originar din Însurăței, a vorbit despre procesul său de pregătire, rolul esențial al Serviciului de Probațiune și provocările etice ale sistemului de justiție.
PREGĂTIREA INTENSIVĂ: DE LA 4 ORE LA 14 ORE ZILNIC ȘI RENUNȚAREA LA SOCIAL MEDIA
Tânărul avocat a descris pregătirea ca fiind o luptă continuă, începută în facultate, dar devenită intensivă în ultimele luni.
“Procesul de învățare nu a început propriu-zis odată cu pregătirea pentru examen, ci chiar din primul an de facultate și a continuat constant,” a declarat acesta. “Totuși, pregătirea intensivă a început în octombrie 2024. Un prim pas important în această perioadă a fost renunțarea la rețelele de socializare (Facebook, Instagram, TikTok etc.), pe care le-am închis efectiv în ianuarie. Am simțit că notificările erau distrageri importante, care îmi consumau timp și energie mentală.”
Pe măsură ce examenul se apropia, programul său a devenit extrem de solicitant.
“Inițial, am alocat studiului în jur de 3-4 ore zilnic, în paralel cu activitatea profesională, iar în week-enduri câte 10 ore. Ulterior, în ultimele două luni înainte de examen, am intrat în concediu fără plată tocmai pentru a mă putea dedica complet studiului. În acea perioadă, studiam între 12 și 14 ore pe zi.”
Cea mai mare provocare nu a fost materia, ci gestionarea emoțională: “Cred că cea mai mare provocare a fost incertitudinea. Poți să înveți luni de zile și tot să nu știi sigur dacă va fi suficient. Sunt seri în care închizi cartea și te întrebi sincer dacă tot efortul ăsta chiar va conta, dacă vei reuși sau nu. E o luptă cu tine, nu doar cu materia.”
În mod surprinzător, avocatul a subliniat că cea mai importantă resursă nu a fost de natură academică: “Cea mai importantă resursă în pregătirea pentru examenul de avocat stagiar a fost apropierea de Dumnezeu… Rugăciunea mi-a adus liniște și claritate mentală, permițându-mi să învăț nu doar cu mintea, ci și cu sufletul.”
EMOȚIA EXAMENULUI ȘI ALEGEREA BAROULUI BRĂILA
Examenul a constat într-o probă scrisă tip grilă, cu 100 de întrebări din 5 materii, unde era necesar un minim de 70 de puncte.
“Cele mai dificile momente cred că sunt cele dinaintea examenului, pentru că te încearcă un amalgam de sentimente: emoție, frică și un sentiment de speranță amestecat cu senzația de bucurie deoarece în următoarele 4 ore vei afla cu adevărat dacă eforturile tale vor fi sau nu gratificate.”
În privința Baroului, alegerea a fost una personală și asumată: “În primul rând pentru că sunt originar din acest județ și nu prea mă pot desprinde de plaiurile natale, consider că județul nostru este unul din cele mai frumoase.”
Cea mai importantă decizie a fost însă alegerea Maestrului coordonator. “Un Maestru avocat nu e doar cineva cu care vei sta doi ani ‒ e profesorul care îmi va modela cariera. Majoritar recomandările au fost făcute către doamna avocat Raluca Ivanov,” a explicat el, adăugând că dânsa este potrivită datorită “experienței îndelungate, reputației excelente, integrității profesionale ridicate și serviciilor complete.”
ROLUL DE CONSILIER DE PROBAȚIUNE: PUNTE ÎNTRE JUSTIȚIE ȘI SPRIJIN SOCIAL
Silviu Ardeleanu a descris și experiența sa ca ofițer de probațiune, subliniind contribuția esențială a Serviciului de Probațiune la sistemul de justiție.
“Rolul fundamental al Serviciului de Probațiune este să supravegheze și să sprijine persoanele față de care au fost aplicate pedepse neprivative de libertate. Prin această supraveghere, serviciul contribuie semnificativ la economii importante pentru bugetul de stat, evitând costurile ridicate ale detenției. Probațiunea este o punte între justiție și sprijin social, care susține responsabilizarea și prevenirea recidivei.”
Pentru această activitate, aptitudinile umane sunt primordiale: “Cred că, în activitatea de consilier de probațiune, cele mai importante aptitudini personale sunt empatia, răbdarea și abilitatea de a comunica deschis și sincer, fără a le judeca.”
Fostul consilier a recunoscut și provocările etice. “Una dintre principalele dificultăți este menținerea unui echilibru între protecția comunității și susținerea reintegrării sociale a persoanei supravegheate.” De asemenea, a menționat că “există situații în care persoanele supravegheate pot confunda profesionalismul consilierului cu prietenia.”
COMISIA DE LIBERARE CONDIȚIONATĂ: NU ESTE UN DREPT ABSOLUT
În final, avocatul Ardeleanu a explicat cum funcționează Comisia de Liberare Condiționată, în care activează, în calitate de consilier.
“Principalele criterii sunt cele prevăzute la art. 100 Cod penal, pe lângă cele strict obiective. Analiza comportamentului deținutului se analizează strict în funcție de preocupările acestuia: participarea la programe cultural-educative, recompense, sancțiuni, interesul pe care l-a manifestat in prestarea unei muncii,” a precizat el.
Decizia de liberare trebuie să fie echilibrată și obiectivă. “Liberarea condiționată nu trebuie să fie doar o recompensă pentru bună purtare, ci o decizie fundamentată pe șansele reale ca persoana să ducă o viață responsabilă în libertate, fără a recidiva.”
Pentru a asigura obiectivitatea, Comisia se concentrează exclusiv pe comportamentul din detenție: “Comisia de liberare condiționată este obligată să se aplece doar asupra comportamentului pe care persoana condamnată l-a avut pe perioada detenției. Comisia de liberare nu face o re-individualizare a sancțiunii, ci doar face aplicarea în mod obiectiv a criteriilor stabilite de lege, deoarece liberarea condiționată nu este un drept absolut al persoanei custodiate, ci este doar o vocație a acestuia.”
