Familia și cercul de cunoștințe al deputatului liberal Alexandru Popa, unul dintre cei mai înstăriți parlamentari români, se pregătesc să încaseze sume considerabile din fonduri europene pentru proiecte de împădurire în județul Brăila. O investigație PressOne.ro scoate la iveală legături strânse între beneficiarii fondurilor PNRR, administrația locală și liderul PNL Brăila.
Potrivit unei anchete publicate de PressOne.ro, soția deputatului și o veche cunoștință a acestuia urmează să împădurească peste 160 de hectare de teren agricol, proiectele însumând finanțări de peste 7 milioane de lei. Controversele apar nu doar din cauza conexiunilor politice, ci și a modului în care au fost atribuite terenurile sau a eligibilității beneficiarilor.
„Cunoștința” cu datorii la stat și contracte de milioane
Unul dintre principalele proiecte vizate este derulat de firma Bulgaru Împăduriri SRL, înființată în martie 2025 de Aurelian Mardale, un localnic din comuna Ulmu. La doar opt luni de la înființare, firma a fost selectată de Ministerul Mediului pentru a primi 4,67 milioane de lei din PNRR, cu scopul de a împăduri un teren de 100 de hectare în comuna Mircea Vodă.
Terenul respectiv, aflat în proprietatea privată a comunei, a fost concesionat firmei conduse de Mardale în urma unei licitații. Primăria Mircea Vodă este condusă de un edil PNL, apropiat al deputatului Alexandru Popa.
Jurnaliștii de la PressOne.ro au descoperit însă o discrepanță majoră: Aurelian Mardale figurează cu datorii la bugetul local în valoare de aproximativ 16.000 de lei, reprezentând impozite și amenzi neplătite, unele vechi de un deceniu. Deși ghidul programului PNRR stipulează că solicitanții nu trebuie să aibă obligații de plată restante la bugetul consolidat sau local, Ministerul Mediului a transmis că instituțiile de mediu „nu verifică situația fiscală a persoanelor fizice”, ci doar a celor juridice.
În ciuda datoriilor, Mardale susține că a câștigat licitația pentru teren oferind 1.300 de lei pe hectar, bani pe care promite să îi plătească până la sfârșitul anului.
Relația dintre deputat și beneficiar: „Drăgălașule”
Deși deputatul Alexandru Popa neagă orice implicare în favorizarea lui Mardale, susținând că acesta este doar „o cunoștință printre alte mii”, activitatea din social media sugerează o relație de familiaritate veche de cel puțin un deceniu.
Conform sursei citate, cei doi interacționează online de ani de zile, deputatul lăsându-i comentarii precum „Drăgălașule” sau „Când eram tânăr fecior” la fotografiile lui Mardale. Mai mult, surse PressOne susțin că parlamentarul s-ar fi interesat personal la Garda Forestieră de soarta proiectului depus de firma lui Mardale.
Alexandru Popa a respins categoric aceste acuzații: „Nu am treabă cu domnul Mardale, nu am nicio legătură cu ce face. (…) Nu am sunat niciodată pe nimeni la Garda Forestieră Brăila”. Parlamentarul a amenințat chiar cu acțiuni în instanță dacă numele său va fi asociat nejustificat cu acest subiect.
Soția deputatului, beneficiară directă în comuna socrului
Pe lângă proiectul controversat al cunoștinței sale, Alexandru Popa a confirmat că și soția sa, Ramona Ionela Popa, a accesat fonduri europene prin aceeași linie de finanțare.
Aceasta urmează să primească 2,77 milioane de lei pentru împădurirea a aproximativ 60 de hectare de teren proprietate personală. Terenurile se află în comuna Cireșu, localitatea natală a deputatului, unde primar este chiar tatăl său, Radu Popa. „Soția a accesat acum câteva luni, cred”, a declarat relaxat deputatul pentru PressOne.ro.
O rețea de influență în fiefurile liberale
Contextul politic este unul relevant pentru aceste investiții. Atât comuna Mircea Vodă, unde va împăduri firma lui Mardale, cât și comuna Ulmu, de unde provine acesta, sunt conduse de primari liberali, aliați politici și prieteni apropiați ai lui Alexandru Popa.
Deputatul, cunoscut drept un „latifundiar” și o prezență constantă în topul celor mai bogați parlamentari, își consolidează astfel influența într-o zonă unde deține deja, împreună cu familia, suprafețe întinse de teren agricol. Pe lângă finanțarea inițială pentru plantare, beneficiarii acestor programe PNRR vor încasa anual și o primă de sechestrare a carbonului, în valoare de 456 de euro pe hectar, asigurând un flux constant de venituri din bani publici pentru anii următori.
