Reducerea cantității de deșeuri care ajunge la depozitare și creșterea ratei de reciclare sunt două din obiectivele reglementării legislative „Plătești pentru cât arunci”. Acest principiu se bazează pe două direcții de ghidare ale politicii de mediu: „poluatorul plătește” și „responsabilitatea comună“. Aplicarea politicii de mediu se realizează diferit, atât în statele membre UE, cât și în alte țări, în funcție de frecvența de preluare a deșeurilor, de volumul recipienților de colectare, de cantitatea predată, de sacul personalizat, tipul de deșeuri și condițiile tehnice sau economice locale, susține Bogdan Constantinescu, managerul BRAI-CATA SRL, companie care dezvoltă programe de colectare separata a deșeurilor în județele Brașov, Brăila, Timiș, Hunedoara, Giurgiu și Vâlcea.
Dacă până în prezent, calcularea facturii de salubritate s-a realizat funcție de numărul de persoane din gospodărie sau din asociația de proprietari, cu un preț fix pentru fiecare persoană, fără a se ține cont de cantitatea totală a deșeurilor colectate, noul sistem de calcul introduce nu doar o nouă bază legală de reciclare a deșeurilor, ci și o serie de definiții noi.
Pe 19 iulie 2020, s-au împlinit doi ani de când în legislație se introduc termeni precum „colector”, „deșeuri municipale”, „producător inițial de deșeuri” sau „schema de răspundere extinsă a producătorului”.
„Potrivit schimbărilor legislative, astfel de instrumente economice vor sprijini România să atingă aceleași ținte de reciclare și de reducere a cantităților de deșeuri depozitate, obiective stabilite de legislația Uniunii Europene. România trebuie să îndeplinească diferite obiective foarte ambițioase începând cu finalul anului 2020”, declară Bogdan Constantinescu, manager general BRAI CATA SRL, adăugând că de la 1 ianuarie 2021 nu ar trebui să mai existe nicăieri taxe fixe pentru gunoi, ci să „plătești pentru cât arunci”, iar dacă amesteci deșeurile să rămâi cu ele la poartă si ulterior sa fie colectate, dar în baza unui tarif sensibil mai mare, penalizator.
Devin obligatorii colectarea și transportul separat ale deșeurilor
Ordonanța de urgență modifică și completează Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, în sensul transpunerii corecte și complete în legislația națională a Directivei 2008/98/CE a Parlamentului și Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive și a Directivei (UE) 2015/1127. Pentru implementarea acestui principiu, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a elaborat și un Ghid de aplicare a prevederilor propuse, care oferă autorităților publice locale posibilitatea de a alege cele mai potrivite și mai eficiente metode de aplicare la nivel local, în funcție de specificul și contextul tehnico-economic.
Totodată, producătorii de deșeuri și autoritățile publice locale sunt obligați până la 31 decembrie 2020 să atingă un nivel de pregătire pentru reutilizare şi reciclare a deşeurilor cum sunt hârtia, metalul, plasticul şi sticla provenind din deşeurile menajere. Una dintre cele mai importante modificări aduse de noul regulament se referă la obligația colectării și transportului separat al diferitelor categorii de deșeuri.
Recipienții vor fi identificați cu C.I.P. și se vor emite tichete pentru fiecare utilizator
„Plătește pentru cât arunci“ presupune ca , spre exemplu, operatorii să pună la dispoziția beneficiarilor recipienți sau saci pentru colectarea deșeurilor cu sistem de identificare a utilizatorului prin cod de bare sau C.I.P. și să-și doteze utilajele cu soft de identificare a recipientului și implicit a utilizatorului. Totodată, se impune deținerea unui sistem electronic de identificare a recipientelor, în vederea evidențierii volumului sau cantității colectate și de emitere a unui tichet care să conțină cel puțin informații despre tipul deșeului colectat, volum, cantitate, datele de identificare ale utilizatorului și data colectării.
O altă prevedere importantă menționează că „operatorul nu va ridica recipienții/sacii destinați colectării deșeurilor reciclabile în care sunt depozitate în amestec și deșeuri reziduale și/sau biodegradabile”, adică exact cum se întâmplă în țările din vestul Europei, care au învățat foarte bine lecția reciclării și în care sistemul „plăteşte pentru cât arunci” nu mai este ceva nou, în unele state datând din anii ’90.
În afară de reciclarea responsabilă care sprijină mediul, pentru români aplicarea acestui obiectiv de selectare a deșeurilor reprezintă și un sprijin în ceea ce privește costurile lunare, pentru că, o dată cu sortarea corectă, în funcție de cantitatea colectată separat, vor putea avea costuri mai mici la factura de întreținere.
