Zilnic, vedem eforturi masive, de multe ori haotice, depuse de către ministere, agenții sau primării, pentru a demonta știri false care le vizează direct. Aceste instituții își consumă resurse umane și financiare prețioase cu o activitate care ar trebui să fie reglementată și gestionată printr-un sistem mai eficient și centralizat.
Această situație este cu atât mai gravă cu cât dezinformarea nu este doar o problemă de imagine. Atunci când știrile false sunt folosite pentru a crea panică, a incita la ură sau pentru a submina încrederea în autorități pe timp de criză, efectele pot fi devastatoare pentru coeziunea socială și siguranța publică.
Este, așadar, un apel la rațiune și la acțiune rapidă. Este absolut necesară adoptarea unui pachet legislativ care să prevadă sancțiuni penale pentru cei care se folosesc de fake news pentru a incita și a crea panică. Asemenea acțiuni nu mai pot fi tratate doar ca simple abateri de la etică jurnalistică sau ca o formă de exprimare liberă. Ele sunt, în esență, atacuri la adresa stabilității sociale și a siguranței naționale.
Un astfel de cadru legal nu ar trebui să fie o amenințare la adresa libertății de exprimare. Din contră, ar trebui să o protejeze prin eliminarea elementelor toxice care poluează spațiul public. Sancționarea penală ar trebui să vizeze, în mod specific, pe acei actori, fie ei fizici sau juridici, care, prin răspândirea deliberată de informații false, urmăresc să destabilizeze, să incite sau să genereze un pericol real pentru cetățeni.
Prin urmare, dezinformarea nu trebuie combătută doar prin postări pe Facebook. Este nevoie de un răspuns ferm și coordonat din partea statului. Până la apariția unei legislații clare, instituțiile vor continua să-și irosească resursele, iar cetățenii vor rămâne vulnerabili în fața unui fenomen periculos și, de cele mai multe ori, nepedepsit.
