Reprezentarea femeilor în politica românească a fost și continuă să fie un subiect de discuție important, România situându-se adesea sub media europeană la acest capitol. Deși s-au înregistrat progrese de-a lungul timpului, persistența stereotipurilor de gen și lipsa unor mecanisme legislative eficiente pentru promovarea femeilor în funcții eligibile rămân provocări semnificative.
Prezența și implicarea tinerilor în politica românească reprezintă un subiect complex, marcat de o serie de provocări, dar și de un potențial de schimbare semnificativ. Deși interesul pentru politică în rândul tinerilor a crescut față de anii anteriori, există în continuare un decalaj considerabil între generații în ceea ce privește participarea activă și încrederea în instituțiile democratice. În legislatura anterioară (2020-2024), doar aproximativ 3% dintre parlamentari aveau sub 30 de ani.
Conform datelor de după alegerile din decembrie 2024, aproximativ 21% din membrii noului Parlament al României sunt femei (101 din totalul parlamentarilor). Această cifră, deși în creștere față de legislativele anterioare, plasează România sub media europeană de 25%. Există o distribuție inegală a femeilor în funcție de partide, unele având o reprezentare procentuală mai mare decât altele (ex: POT cu 33.3%, SOS cu 32.5%, în timp ce PNL are 12.6%).
Reprezentarea femeilor în Guvernul României a fost, de asemenea, fluctuantă, cu un dezechilibru vizibil în comparație cu reprezentarea masculină.
Situația este chiar mai dificilă la nivel local:
- Doar aproximativ 6.5% dintre primarii aleși în iunie 2024 sunt femei (207 din 3.179).
- Doar aproximativ 9.01% dintre consilierii locali sunt femei (3.606 din 40.022).
- Nici o femeie nu ocupă funcția de președinte de stat sau de guvern.
- Județe precum Constanța, Brăila și Neamț au un număr mai mare de primari femei, în timp ce Ilfov nu are niciuna.
Există organizații neguvernamentale și voci în societatea civilă care militează activ pentru creșterea reprezentării femeilor în politică, solicitând introducerea cotelor de gen, deblocarea inițiativelor legislative relevante și o schimbare a mentalității atât la nivel politic, cât și social.
În ceea ce privește tinerii, majoritatea partidelor politice au organizații de tineret, însă influența acestora asupra politicilor partidului este adesea limitată, iar tinerii nu au o pondere semnificativă în structurile de conducere.
Implicarea tinerilor în politică este esențială pentru vitalitatea democrației și pentru dezvoltarea pe termen lung a României. Recâștigarea încrederii și crearea unor canale eficiente de participare reprezintă priorități fundamentale.
Ce face PNL-ul lui Bolojan? Femei și tineri fără drept de vot în forul de conducere!
Organizația de Femei Liberale (OFL) și Organizația de Tineret a PNL nu vor mai avea drept de vot în Biroul Permanent Național (BPN) al PNL. Această modificare a statutului partidului a fost adoptată cu majoritatea voturilor.
Această decizie a generat deja nemulțumiri și a stârnit discuții intense în spațiul public și în interiorul partidului. Argumentul principal adus de susținătorii modificării (precum Ilie Bolojan, citat de Digi24) este că, prin acordarea dreptului de vot doar liderilor aleși direct, se urmărește eficientizarea procesului decizional și o reprezentare mai directă a membrilor de partid.
Decizia este percepută de mulți ca fiind contrară principiilor de incluziune și de promovare a diversității în politică. În contextul în care România oricum se confruntă cu o subreprezentare a femeilor și a tinerilor în funcții de decizie, o astfel de măsură din partea unui partid politic este văzută ca un pas înapoi.
Fără un drept de vot real, există riscul ca tinerii și femeile să se simtă marginalizați și descurajați să se mai implice activ în structurile de partid, reducând atractivitatea PNL pentru aceste segmente de electorat.
Decizia afectează imaginea publică a PNL, mai ales în rândul electoratului tânăr și feminin, care ar putea considera că partidul nu valorizează suficient contribuția acestor categorii.
Mulți consideră că PNL, în special sub conducerile recente, s-a îndepărtat de principiile sale liberale fundamentale, devenind mai conservator, naționalist și chiar etatist în politicile economice. Această schimbare este percepută ca o trădare a votanților care au sprijinit partidul pe baza unor promisiuni liberale. Greutatea criticilor sugerează că o parte semnificativă a publicului și a observatorilor politici percep acțiunile recente ale PNL ca fiind dăunătoare sănătății și integrității democrației românești.
