- Să ne prezentăm. Cum vă numiți, ce studii aveți și în ce domenii aveți competență?
R: Doruleț Iorga mă numesc, Doru Iorga pentru cei care mă cunosc, sunt un brăilean get-beget, candidez dinspre Brăila pentru că pentru orașul natal fiecare avem o afinitate. Ca studii, sunt licențiat și masterand în Științele Comunicării, absolvent al Universității Ecologice, București. De peste 25 de ani sunt antreprenor, de peste 15 ani sunt specializat prin intermediul companiilor pe care le conduc în domeniul managementulului integrat al deșeurilor, la nivel național, cu accent pus asupra preluării responsabilității producătorilor și importatorilor privind atingerea obiectivelor asumate de România față de Uniunea Europeană, în ceea ce privește reciclarea.
România are nevoie de un sistem de colectare a deșeurilor, la fel ca în orice alt stat european. Ne chinuim din 2006 prin legislația în vigoare să ajungem la standardele impuse de Uniunea Europeană și asumate de România și cum n-am ajuns nici după 13, 14, 15 ani acum suntem într-adevăr într-o postură nu tocmai convenabilă, pentru că după această pandemie se va declanșa procedura de infringement dinspre Uniunea Europeană către România. Acel plan de amenzi pentru nerealizarea obligațiilor asumate și care înseamnă câteva sute de milioane de euro… Consider că este momentul să ne implicăm și să nu mai așteptăm ca alții să o facă în locul nostru. Sunt un om dintre oameni care se dedică pentru oameni.
- Dacă vă uitați în urmă, la realizările d-voastră din perioada anterioară, de care anume sunteți cel mai mulțumit?
R: Pentru că domeniul despre care am vorbit a fost unul de pionierat în 2006, în momentul în care ne-am apucat să vedem, odată cu condițiile de pre-aderare și integrare a României în Uniunea Europeană, care ar fi oportunitățile de afaceri și care sunt cerințele, unde aș putea să îmi poziționez interesul vizavi de contextul experienței pe care o am de antreprenor din ’92 și până în prezent în vaste domenii de activitate, spre protecția mediului am considerat că trebuie să îmi îndrept privirea și mă felicit că am făcut lucrul ăsta, este un domeniu foarte greu, care mi-a adus și satisfacții, dar mi-a adus și bătăi de cap.
- Ce impact a avut munca dumneavoastră asupra cetățenilor?
R: Impactul este major, numai că nu este atât de vizibil pentru că ceea ce facem ca activitate profesională în compania noastră este practic de a oferi servicii altor companii, companii producătoare și importatoare care au obligații în acest domeniu al gestiunii deșeurilor și prin activitatea noastră, practic extragem deșeuri reciclabile și le ducem către industria de reciclare. Informăm populația prin acele campanii de conștientizare, realizate asupra cetățenilor, privind importanța colectării selective. Acolo putem într-adevăr să vorbim despre munca noastră. Acest domeniu, după cum spuneam, este motivul pentru care am intrat in sfera politică.
- Cum interacționați dumneavoastră cu mediul politic sau cum ați interacționat până acum?
R: În politică sunt debutant. N-am interacționat la nivel de interes de afaceri sub nicio formă pentru că profilul companiilor pe care le am sunt în această zonă și nu au, n-au avut niciodată tangență cu bugetul statului. Deci, contrar tuturor așteptărilor, nu intru în politică doar pentru a ajunge mai aproape de o finanțare la bugetul statului. Nu, noi lucrăm doar cu companii private, foarte puține companii de stat, care iarăși, nu au nicio treabă cu finanțarea de la stat, de la bugetul statului, sub orice formă ar fi.
- Cu ce motivație ați decis să candidați pentru postul de senator?
R: Poate vă vine să credeți sau nu, dar motivația e una singură și se leagă tot de domeniul de activitate. În domeniul ăsta de activitate nou, așa cum spuneam mai devreme, s-a adoptat un pachet legislativ, început din 2006 până în 2010. Pașii ar fi trebuit să continuie, dar din păcate, România nu are o viziune și o strategie proprie privind managementul integrat al deșeurilor pe care decidenții să o citească, să știe ce parametrii să urmărească, să vadă dacă într-adevăr facem progrese în domeniu. După atâția ani de zile, noi nu avem la nivel national un sistem integrat prin care să ne gestionăm generarea deșeurilor și valorificarea, reciclarea lor.
Am încercat prin eforturi proprii, din exterior, din poziția de antreprenor, din poziția de președinte al unor organizații profesionale să lămuresc decidenții administrativi din acest domeniu că e nevoie de continuarea pachetului legislativ, ori legile care au fost adoptate nu au făcut altceva decât să blocheze și ceea ce mergea la un moment dat și din acest motiv m-am apucat, acum 2 ani de zile, să scriu această viziune și strategie proprie la nivel national.
Acum câteva luni, am scos în spațiul public o parte din această viziune și strategie care are ca rol să completeze legislația actuală, să facă un mediu economic și social functional, astfel încât să ne realizăm obiectivele la nivel național. Ca specialist, am intrat în politică tocmai cu această dorință, pentru a introduce pentru prima dată codul de mediu, care este o viziune integrată și care acoperă toate domeniile de activitate. La asta mă pricep și acesta este obiectivul numărul 1 pentru care am intrat în politică și mi-am depus această candidatură.
- În cazul în care dumneavoastră o să reușiți să implementați pachetul legislativ despre care vorbiți, ce fel de satisfacții vă așteptați să vă aducă? Materiale, spirituale, personale?
R: Materiale în niciun caz, pentru că satisfacțiile materiale mi le-am obținut singur ca antreprenor, personal sunt un om realizat, familia mi-am asigurat-o, practic asta cred că este cea mai bună dovadă că pot să realizez ceea ce mi-am propus. Atâta timp cât am demonstrat că am putut să realizez ceva pentru mine și familia mea, mă îndreptățește să spun că am toată motivația să fac și pentru neam și țară. Și nu vorbesc cuvinte mari când spun asta.
- Cum reușiți să vă împărțiți între business și familie pentru că de obicei oamenii de afaceri sunt destul de ocupați?
R: Da, este foarte adevărat, dar Dumnezeu m-a fericit pentru că băiatul meu cel mare m-a urmat în pasiunea mea pentru mediu și a ales, nu i-am impus eu, același drum. După terminarea facultății a stat pe lângă mine, i-am dat de lucru în cele mai diverse roluri operaționale și oricând, fără să am niciun fel de teamă, sunt convins că ar manageria cu iscusință frâiele companiei și managementul companiilor în general, grupului de companii pe care le dețin, Poate chiar să o facă și mai bine ca mine.
- În cazul în care o să câștigați alegerile pentru funcția de senator, cum o să vă împărțiți între business și atribuțiile de senator?
R: Este o problemă pe care toată lumea o are, cum ne împărțim cea mai importantă resursă- timpul și în opinia mea, timpul, ca sănătatea, trebuie să ni-l prețuim noi, pentru că nu putem să le cumpărăm de nicăieri. Ca om de afaceri, doar ce v-am răspuns, că acesta este un aspect pentru care nu îmi fac probleme. Într-adevăr familia mi-am vitregit-o toți anii ăștia pentru că i-am acordat întotdeauna cel mai puțin timp posibil, dar atunci când am avut timp, am făcut-o cu intensitate, astfel încât să recuperez cumva cantitatea prin calitatea momentelor pe care le-am petrecut împreună.
Iar ca om, cei care mă cunosc pot să confirme acest lucru, în momentul în care mă apuc de ceva nu mă las până când nu îmi ating scopul indiferent cât de greu ar fi și orice început este foarte greu. Eu nu mă aștept la “ușor” în această provocare pe care până la urmă mi-am asumat-o și mi-am dorit-o, cu care am cochetat de-a lungul timpului. Uite că acum, Dumnezeu și până la urmă conjunctura politică mi-au oferit această oportunitate.
- Care sunt principalele dumneavoastră obiective pe care doriți să le implementați sau pe care doriți să le susțineți în calitate de senator?
R: Cum spuneam, am scris pe domeniul meu de activitate o viziune, am așezat pe hârtie o strategie, planul de măsuri, cuantificabile în spațiu și timp și din acest punct de vedere, la un moment dat, mintea mi-a fost ocupată și cu alte domenii, domenii economice și sociale. Am adunat notițe de-a lungul anilor, astfel încât în 2015 mi-am așezat aceste notițe într-o carte. Acolo mi-am exprimat câteva puncte de vedere despre de ce nu funcționează sistemul sanitar din România, de ce nu funcționează sistemul de învățământ în România…
Îmi susțin în continuare punctele de vedere și vreau să provoc întreaga clasă politică să se aplece asupra acestor aspecte, pentru că eu consider că deciziile politice dacă nu sunt puse de acord și nu respectă mecanismele și principiile economice, ele nu se realizează. Cu alte cuvinte, efectele pe care le lasă în spațiul economic și social sunt efecte negative. Am propriile mele idei, am propriile mele convingeri despre aceste domenii.
- Credeți că activitatea d-voastră din Parlament va conta pentru brăileni?
R: Cu siguranță, da. Ca brăilean am nostalgia vremurilor de Tecuci și a poveștilor bunicilor legate de ce vremuri erau odată în perioada interbelică în Brăila, când Brăila stabilea prețul grâului în Europa, când activitatea economică în portul Brăila dădea tonul economic în țară, iar Brăila acum este pustie. Ca brăilean, mă doare.
- De ce ar trebui să voteze brăilenii cu d-voastră?
R: Ar fi un vot de încredere. Vreau să vorbesc puțin înainte, aș vrea să vorbesc după și între timp aș vrea să demonstrez.
- Spuneți-ne principalele proiecte pe care doriți să le implementați în județul Brăila?
R: Da, în primul rând, în județul Brăila, datorită conexiunilor de afaceri cu atâtea companii cu care am avut de-a lungul anilor o bună relaționare, aș vrea să lămuresc investitorii să investească în Brăila. De exemplu, podul de la Brăila este o imensă oportunitate, dar investițiile trebuie multiplicate, pentru că acest pod trebuie să aibă drumuri; pentru ca drumurile respective să facă într-adevăr legătura și să dea utilitate acestei investiții, trebuie dezvoltată capacitatea locului, capacitatea portuară, oportunitatea zonei metropolitane Brăila-Galați care poate să descarce, care poate să fie o poartă de intrare economică în România, în zona de est.
Cu alte cuvinte aceste drumuri care vor lega podul de la Brăila vor trebui completate cu investiții economice, și aici împreună cu adminstratorii locali, indiferent de culoarea lor politică, trebuie să ne așezăm la masă și să decidem ce oportunități să oferim în general mediului de afaceri din România și nu numai, astfel încât să dezvoltăm investițiile. Dezvoltând investițiile, oamenii au o preocupare, au venituri, oamenii având venituri, se simt din nou aparținând locului și poate cei care au plecat se vor întoarce sau poate că fenomenele sociale, să le spunem așa, negative vor dispărea. Trebuie să punem administrația pe de-o parte și cei care au de gând să investească, pe de altă parte. Cererea și oferta.
- Ce garanții puteți oferi că odată ajuns în postul de senator o să susțineți aceste proiecte?
R: Garanții nimeni nu poate să ofere niciodată, dacă cineva se hazardează să ofere garanții o face populist. Nu poți garanta, ci poți într-adevăr promite că te străduiești faci orice îți stă în putință. Atunci când te străduiești și faci tot ce îți stă în putință e imposibil să nu realizezi ceva.
- Aș vrea să discutăm puțin despre o problemă delicată pentru județul Brăila, în special pentru orașul Brăila: clanurile interlope, proxenetismul, industria inexistentă și agricultura precară. Din păcate, județul Brăila este recunoscut la nivel național pentru grupările interlope și proxenetism. Cum veți reuși să le asigurați cetățenilor siguranță, să ajutați la creșterea economică și să îmbunătățiți calitatea vieții brăilenilor?
R: Întrebarea aceasta are 4 elemente și dacă le dezvoltăm pe fiecare iese o întreagă dezbatere… Clanurile interlope și proxenetismul sunt fenomele întâlnite nu doar în Brăila, ci în toată România. În primul rând, Partidul Mișcarea Populară are un proiect de lege „anticlan”, pe care îl propune în Parlament, dar înainte de toate m-aș apleca asupra motivației pentru care aceste fenomene există pentru că este o strânsă legătură între cauzele care generează și încurajează un fenomen de acest gen și combaterea fenomenului. Deci pentru a vorbi despre fenomenul clanurilor și proxenetismului avem nevoie de o discuție amplă și națională, nu neapărat exclusivă a Brăilei.
Dacă vorbim despre agricultură, în ultimii ani, agricultura din Brăila nu a fost chiar precară. Cunosc câțiva antreprenori, agricultori care au implementat proiecte, au atras fonduri europene, au adus investiții care au dus la dezvoltarea afacerilor lor din domeniul agriculturii. Este foarte greu în ziua de azi la Brăila să mai găsești un hectar de pământ, iar prețul pentru un hectar de pământ se apropie încet încet de prețurile europene. Asta înseamnă că business-urile funcționează, nu e o agricultură precară. Trebuie să aducem un plus-valoare și mi-am propus și eu să intervin pentru că ne-ar trebui spații de procesare și depozitare, să putem exporta. Pentru a transforma din nou România dintr-un importator de legume într-un exportator de legume, programul de investiții trebuie să continuie, să sprijinim acești fermieri. În zonele Brăila, Galați, oamenii au aceste probleme, că nu sunt dezvoltate investiții și sunt obligați ca roadele pământului să le vândă de la tarabă. Cât despre industrie, Brăila nu mai are industrie din ‘97.
- Ce industrii credeți că s-ar putea dezvolta concomitent cu agricultura?
R: Având în vedere poziția geografică, care deschide multe oportunități de investiții, domeniile sunt vaste. Se pot dezvolta orice fel de industrii, important este să ne punem de acord, decidenții locali și antreprenorii, pentru a crea facilități pentru antreprenori și a dezvolta parcuri industriale. Să nu uităm, suntem la Dunăre, dar asta nu înseamnă că e un avantaj dacă nu îl punem în valoare. Aici este nevoie de o strategie națională. Brăila are avantajul de a fi ultimul pod maritim de pe Dunăre, navele care ajung în portul Constanța pot ajunge la fel de bine și în portul Brăila. Este vorba de nevoia unui masterplan.
Aș vrea să cred că voi avea șansa din această postură de senator să fac parte din comisiile economice și să susțin din punctul de vedere al unui antreprenor nevoile și oportunitățile pe care le are zona metropolitană Galați-Brăila
- În Brăila, la Senat, sunt peste 27 candidați pe loc. Cel mai mare număr de candidați pentru un loc în Senat din Romania. Pe cine vedeți cel mai important contracandidat al d-voastră?
R: Da, e o informație pe care o aflu în premieră. Pentru că eu nu sunt preocupat de ceilalți sunt preocupat de mine, cred că cel mai bun contracandidat și candidat al meu sunt eu. Pot să vorbesc de mine și nu mă interesează ce nu pot face ceilalți candidați, ci spun despre mine ce pot să fac eu, iar dacă mă așează în poziție favorabilă, înseamnă că mi-am câștigat locul și meritul pe deplin, datorită valorii mele, nu pe slăbiciunea contracandidaților mei. Iar că sunt 27… nu am stat să îi număr.
- Ce le puteți reproșa senatorului Ion Rotaru, actualul președintele al organizației PSD Brăila, și senatorului ALDE, Mihai Ruse, că nu au făcut pentru județ cât timp au avut candidatura depusă și au ocupat postul de senator?
R: În primul rând, nu am avut nicio interacțiune cu zona politică, cu atât mai puțin, neavând nicio interacțiune cu ei, nu pot să spun că le reproșez ceva. Nu am ce să le reproșez nici ca politicieni, ca oameni de afaceri nu-i știu în zona mea de interes.
- De ce nu ați făcut alianță cu PNL, USR sau alte partide politice?
R: Despre alianțe politice am convingerea că asta este treaba președintelui de filială, de partid, pentru că, până la urmă, dacă toți ne ocupăm de tot și toate, asta este cauza principală pentru care nu ne pricepem pe o bucată anume. Consider că asta este o treabă de strategie politică, de strategie de partid, natura alianțelor este un subiect mai larg de discutat. Poți să faci alianță cu un partid de stânga sau un alt partid de dreapta, în condițiile în care ai un obiectiv, dar asta nu înseamnă că ți-ai amestecat doctrina, că ești un întreg. Dacă avem un proiect economic, vedem într-adevăr ce alianțe politice susțin și promovează interesul economic care trebuie să slujească de fapt unui bine comun. Încă o data, este doar treaba conducătorilor de organizații această chestiune.
- Ce v-a motivat să vă depuneți candidatura prin PMP și nu prin alte partide?
R: Simplu, calitatea oamenilor. Am găsit, spre suprinderea mea, că în zona politică există oameni de cuvânt.
- Dar din punct de vedere economic, considerați că a luat Guvernul toate măsurile necesare pentru a asigura stabilitate mediului de afaceri și romanilor în general, ori ne vom trezi anul viitor într-o criză economică majoră? Ce ați fi făcut diferit dacă erați în Guvern?
R: Dacă aș fi fost premier, i-aș fi întrebat pe cei care produc bani cum deciziile sau restricțiile din punct de vedere sanitar vor genera un impact asupra mediului de afaceri și cum putem să îl diminuăm. Nu pot să mă dau cu părerea despre măsurile sanitare, nu sunt specialist, nu pot să îmi exprim punctul de vedere, dar cu siguranță toate aceste măsuri, restricții le vom resimți cu toții, și la nivel individual și la nivel de business și la nivel politic sau de instituții. Cel mai greu în România este să oferi soluții, nimeni nu vorbește despre ele, este ușor să critici.
- Din punctul d-voastră de vedere, unde au greşit sau unde greşesc partidele şi politicienii?
Ca să poți oferi rezultate, trebuie să se întâmple ceva din punct de vedere economic, ori dacă în mediul de afaceri, cel care produce banii nu este întrebat, ci este pus în fața faptului împlinit, abordarea aceasta este principala deficiență pe care a avut-o și încă o are mediul politic. Nu întreabă ce dezavantaje au, cum sunt companiile, este abordarea care de fapt este specifică României.
În alte state dezvoltate există niște punți de legătură între decidentul politic și mediul de afaceri. Dacă schimbăm puțin atitudinea și nu mai facem declarații fără acoperire și să ne dăm cu părerea despre tot și toate fiind păreolologi, cred că e de fapt primul pas și cel mai important.
- Era nevoie ca actualul guvern sa ia decizii mai radicale pentru a stopa pandemia sau a avea o rata de mortalitate mai scăzută? Credeti că nu au făcut lucrul acesta datorită faptului că anul prezent au avut loc alegeri locale, parlamentare sau au avut alt interes?
R: Nu cred că poate fi pusă o conexiune între cele două aspecte. Din punctul meu de vedere nu există nicio legătura. Da, se putea face cu totul altfel, se puteau lua alte decizii, alte măsuri mult mai elaborate, coerente, transparente, cerând sprjinul economic și social, pentru că de fapt, dacă prima data a fost o solidaritate umană, s-a văzut că în a doua parte, solidaritatea a dispărut pentru că deciziile care au fost luate au fost luate câteodată cu dublă măsură. De exemplu, închizi o sală de spectacole, dar merge metroul, introducem restricții de circulație la ora 23.00, la ora 5.00/6.00 dimineața, ca și cum acest Covid merge doar noaptea si ziua stă…
Suntem oameni cu toții și suntem supuși greșelii, probabil că și dacă au greșit, putem să spunem că nu au făcut-o cu intenție.
- Considerați că actuala clasa politică are nevoie mai mult de susținerea specialiștilor și de integrarea specialiștilor în clasa politică, mediul de afaceri ar trebui să relaționeze în mod direct cu politica?
R: Oamenii de afaceri nu intră în politică pentru că nu au această resursă de timp, business-ul spre deosebire de politică este necruțător. Dacă nu ți-ai administrat afacerea, nu ai bani, dacă nu ai bani duci business-ul în faliment. În zona politică, atunci când dai chix cu o decizie, poți să întinzi mâna spre instituția superioară să te ajute financiar. Atunci nu ai nicio motivație să îți spui întrebarea: unde am greșit?
Al doilea aspect ar fi că dacă vrem să avem o societatea performantă atitudinea amândurora trebuie să se schimbe. De aceea, efortul trebuie să fie comun, să fie unul agregator, oameni ca mine, prin puterea exemplului putem arăta că se poate să vii și din mediul de afaceri și din zona politică și să faci lucruri, să aduni lângă tine alți oameni, poate reticenți, astfel încât să coagulezi o nouă atitudine pe care să o propagăm în societate.
Niciun om de afaceri nu vrea neapărat locul politicianului, niciun politician nu vrea neapărat locul omului de afaceri, pentru simplul motiv că fiecare se pricepe pe domeniul lui și învățăm fiecare din experiența celuilalt.
- Partidul politic care a avut un impact mare în economie și încă are un impact destul de ridicat, vorbim aici despre PSD, a pierdut în ultima perioadă puterea. Alegătorii care nu au votat PSD la alegerile locale, considerați că au reușit să câștige mai mult decât o simplă satisfacție în urma votului?
R: Culmea este că nu a avut nimeni de câștigat, nici măcar alegătorii. Cum poți să câștigi ca alegător când vezi că partidul căruia i-ai acordat votul este sub așteptările tale? Cum poți ca partid să spui că ai câștigat, în condițiile în care vezi că ți-a scăzut încrederea? Votul de fapt ce este? Un mandat de încredere. În momentul în care ca partid faci promisiuni pe care știi că nu le poți onora, ai de pierdut.
- În general, românii au implementată ideea că indiferent de persoana pe care o votează, au de ales între rău și rău sau între rău și mai rău. Cum puteți dumneavoastră crește transparența mediului politic în relația cu alegătorii?
R: Senzația că este din ce în ce mai rău este adevărată, dar pentru că avem și o atitudine pesimistă. Eu nu cred că există un om care face numai rău sau un om care face numai bine. Nu cred că au existat doar guvernări care au făcut numai rău, cum nu există nici guvernare care a făcut doar bine. Când suntem la extreme nu reușim să vedem și părțile bune, să vorbim despre ce a făcut bun un partid la guvernarea lui, pentru că aici este o mare problemă: nu se preiau lucrurile bune de la un partid la altul, de la o guvernare la alta.
- Din ce punct de vedere ar trebui să analizeze brăilenii un candidat pentru postul de senator?
Contează of-ul lui și nevoia lui la nivel de individ și cred că de multe ori votul este mai mult emoțional decât rațional. Nu orice candidat la orice post, la orice funcție poate să facă ceva pentru un cetățean anume. Un senator, un deputat trebuie să facă politici care sunt aplicate la nivel de zonă, la nivel de localitate, să creeze oportunități care se pot concretiza în următorul mandat al politicianului respectiv sau al celui care urmează.
- Vorbind despre oportunități, în prezent brăilenii reclamă lipsa locurilor de muncă și salariile foarte mici. Ce le puteți transmite?
R: Exact ceea ce le-am transmis mai devreme. Avem nevoie o administrație locală care să creeze facilități, oportunități de investiții, să existe un lobby către antreprenoriat care să își îndrepte privirea și, în definitiv, investițiile către Brăila. Aceasta este treaba mea și consider că am toate instrumentele pe care să le folosesc. Noua postură de senator mă va pune la masa discuțiilor cu administratorii locali, indiferent de culoarea lor, astfel încât această nevoie a brăilenilor să fie îndeplinite.
