Primarul Ionuț Postolache (PSD) răspunde valului de nemulțumiri privind majorarea impozitelor, invocând „Ordonanța Bolojan” și riscul unui blocaj financiar. Edilul a oferit o comparație directă cu orașul Vicovu de Sus, susținând că Măxineni a aplicat pragurile minime pentru a evita o dublare a dărilor.
Într-o atmosferă tensionată, marcată de discuții aprinse pe rețelele de socializare și la colț de stradă, administrația locală din Măxineni a ieșit la rampă pentru a explica noile niveluri de impozitare valabile pentru anul 2026. Primarul Ionuț Postolache a transmis un mesaj ferm cetățenilor, subliniind că decizia de majorare nu este un moft local, ci o necesitate impusă de la București pentru a evita colapsul bugetar.
„Ordonanța Bolojan” și spectrul majorării de 120%
Edilul a explicat că presiunea vine din partea reformelor administrative (cunoscute publicului ca „Ordonanța Bolojan”), care obligă unitățile administrativ-teritoriale (UAT) să își actualizeze taxele.
„Niciun coleg primar sau consilier local NU dorește să crească taxele. (…) Dacă NU se aplică ordonanța, creșterea va ajunge la maximul de 120%, ceea ce ar fi un dezastru mult mai mare față de aproximativ 70%, cât au aplicat majoritatea primăriilor”, a declarat Postolache. Acesta a menționat că administrația a ales „valorile minime” pentru a proteja populația, dând exemple similare din alte localități conduse de diverse culori politice, precum Isaccea sau Baia de Arieș.
Impactul se resimte diferit în funcție de proprietăți. „Sunt persoane care plăteau 19 lei pentru o casă și acum plătesc 32 lei, dar și societăți care plăteau 27.000 lei și vor ajunge la 45.900 lei dacă nu fac evaluarea construcțiilor”, a detaliat primarul, precizând că taxa de habitat (gunoiul) a rămas neschimbată la 9 lei/lună/persoană.
Măxineni vs. Vicovu de Sus
Un punct central al discursului primarului a fost comparația cu orașul Vicovu de Sus (jud. Suceava), folosit de opoziție ca exemplu de „așa da” sau de scutiri de taxe. „Am analizat inclusiv HCL-ul acelei primării și am constatat că anumite taxe sunt similare, dar există și taxe mai mari decât la noi”, a susținut Postolache.
Ce arată documentele oficiale? Analizând proiectele de hotărâre pentru anul 2026 ale celor două localități, reies următoarele diferențe notabile: Ambele localități au stabilit o cotă identică de 0,2% pentru clădirile nerezidențiale deținute de persoane fizice. Primarul are dreptate când subliniază că Vicovu de Sus, fiind oraș, are anumite taxe specifice zonelor urbane care pot fi mai mari (de exemplu, taxele pentru terenuri intravilane sunt zonale și, de regulă, mai scumpe la oraș).
Unde se duc banii?
Postolache a ținut să demonteze mitul conform căruia taxele mărite ar acoperi salariile funcționarilor. „Aceste majorări pleacă în bugetul național, nu pentru plata salariilor din primărie. Dimpotrivă, urmează o ordonanță de diminuare cu 20% a salariilor”, a avertizat edilul, menționând că primăria funcționează deja cu doar 50% din personalul aprobat.
De asemenea, primarul a atras atenția asupra datoriilor uriașe acumulate de unii cetățeni: „Există cetățeni cu bază de 9.000 lei, dar penalități de 7.000 lei. Sunt persoane care au acumulat amenzi de peste 150.000 lei”.
În încheiere, administrația locală din Măxineni face apel la înțelegere, promițând transparență totală și publicarea unor tabele detaliate cu noile valori minime prevăzute de lege, pentru ca fiecare cetățean să își poată calcula impactul asupra propriului buzunar.
CONTEXT NAȚIONAL: „Terapia de șoc” a Guvernului Bolojan și sfârșitul taxelor mici
Dincolo de disputele politice locale, realitatea financiară a anului 2026 este una dură pentru întreaga Românie. Măxineni nu este un caz izolat, ci doar o piesă dintr-un domino fiscal care a început să cadă de la 1 ianuarie.
De ce spun primarii că sunt „forțați”? Deși autonomia locală le permite teoretic să stabilească taxele, primăriile sunt prinse într-o menghină bugetară. Guvernul a tăiat masiv din sumele defalcate de la bugetul de stat (banii trimiși de la București către teritoriu), condiționând alocările viitoare de colectarea taxelor locale la noile valori. Practic, un primar care ar refuza majorarea ar lăsa localitatea fără fonduri de funcționare sau cofinanțare pentru proiecte europene. Așa se explică de ce majorări similare au loc simultan în mii de localități (cele 3.200 de UAT-uri), indiferent dacă primarul este PSD, PNL sau AUR.
