Un proiect de digitalizare major, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cu 100 de milioane de euro, promite să transforme radical sistemul de sănătate din România, eliminând treptat birocrația documentelor pe suport de hârtie. Începând cu august 2026, biletele de trimitere, scrisorile medicale și concediile medicale vor deveni exclusiv digitale, fiind disponibile instantaneu pentru pacienți și medici.
Această inițiativă vizează modernizarea Platformei Informatice a Asigurărilor de Sănătate (PIAS), un sistem considerat “învechit” de către oficialii Ministerului Sănătății, cu o infrastructură instalată încă din 2002. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a subliniat că este “de neacceptat” ca în 2025 medicii și pacienții să mai piardă timp prețios în fața unor servere blocate, o problemă frecventă care paralizează activitatea medicală pentru perioade îndelungate.
Principalele beneficii ale digitalizării
Pentru pacienți, tranziția la un sistem digitalizat aduce avantaje semnificative:
- Acces și transparență: Biletele de trimitere vor fi disponibile instantaneu, eliminând riscul de a le pierde. Pacienții își vor putea accesa istoricul medical complet oricând și de oriunde, de pe telefon sau calculator, prin intermediul Dosarului Electronic al Pacientului (DES).
- Eficiență: Noul sistem va simplifica traseul pacientului, oferind un control mai bun asupra datelor personale de sănătate. De asemenea, va facilita programarea online la medici specialiști.
Medicii și furnizorii de servicii medicale vor beneficia, la rândul lor, de o eficientizare a activității. Procesele administrative, cum ar fi programările și decontările cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), vor fi automatizate, eliberând timp pentru îngrijirea directă a pacienților. Un sistem digital integrat va reduce erorile asociate cu documentele pe hârtie și va îmbunătăți coordonarea între diferitele specialități medicale.
Provocări și riscuri în procesul de implementare
Deși beneficiile sunt clare, implementarea acestui proiect de anvergură se confruntă cu provocări considerabile. Securitatea cibernetică este un risc major, deoarece datele medicale sunt extrem de sensibile și pot deveni ținte pentru atacuri cibernetice. Autoritățile vor trebui să asigure o protecție robustă, conformă cu standardele GDPR.
Un alt obstacol important este “decalajul digital” (digital divide), care poate afecta persoanele vârstnice sau pe cele din mediul rural, cu acces limitat sau cunoștințe reduse în utilizarea tehnologiilor digitale. De asemenea, reforma necesită o pregătire adecvată a personalului medical, care a solicitat un “training unitar” pentru a se adapta noii platforme.
