Pentru protecţia populaţiei şi a bunurilor din patrimoniul cultural naţional de efectele atacurilor din aer se realizează sistemul naţional de adăpostire, care cuprinde: adăposturi pentru puncte de comandă destinate Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, adăposturi publice de protecţie civilă aflate în administrarea consiliilor locale şi fondul privat de adăpostire realizat de operatorii economici şi proprietarii de imobile.
În timp de pace adăposturile publice de protecţie civilă, cu excepţia spaţiilor amenajate ca puncte de comandă, pot fi utilizate pentru alte destinaţii, cu respectarea normelor tehnice, cu obligaţia de a fi eliberate în situaţii de urgenţă în maximum 24 de ore şi cu informarea prealabilă a centrelor operaţionale din cadrul serviciilor de urgenţă profesioniste.
Adăposturile publice de protecţie civilă se inspectează periodic de către personalul de specialitate al serviciilor de urgenţă profesioniste; deţinătorii şi utilizatorii acestor adăposturi sunt obligaţi să îndeplinească normele şi măsurile stabilite pentru menţinerea adăposturilor şi a instalaţiilor utilitare ale acestora în stare de funcţionare.
”La nivelul județului Brăila există 157 de adăposturi de protecție civilă, dintre care 14 sunt operative.
La darea semnalului ALARMĂ AERIANĂ toţi cetăţenii şi angajaţii (excepţie fac cei ce supraveghează instalaţii cu foc continuu) se îndreaptă spre adăpostul cel mai apropiat.
Prin alarmare se înțelege transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare a populației despre eminența producerii unor dezastre sau unui atac aerian și se realizează de către autoritățile publice, centrale sau locale, după caz, prin mijloace specifice pe baza înștiințării primite de la structurile abilitate (Inspectoratul General pentru Situații de Urgență sau Serviciile de Urgență Profesioniste).
Adăpostul va fi părăsit după semnalul de încetare al alarmei aeriene sau, în cazul în care este inundat, lovit și alte situații deosebite”,
a declarat colonel Ion Cristian, șeful Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Dunărea” al judeţului Brăila, pentru Jurnalul de Brăila.
Capacitatea adăposturilor de protecţie civilă care se execută în subsolul noilor construcţii este în principiu de 100 – 300 persoane, având în vedere că pentru două persoane este necesar un spaţiu de un metru pătrat de suprafaţă de adăpostire. În cazul construcţiilor subterane ca: metrou, garaje, pasaje, depozite, etc., se admit capacităţi de adăpostire mai mari.
În mediul rural figurează doar două centre de apărare civilă: în comuna Măxineni și în orașul Ianca
Conform legii nr. 481/2004 privind protecția civilă, cetățenii sunt obligați să participe la întreținerea adăposturilor din clădirile proprietate personală și în caz de necesitate, la amenajarea spațiilor de adăpostire din teren și să-și asigure mijloacele individuale de protecție, trusă sanitară, rezerve de alimente și apă, precum și alte materiale de primă necesitate pentru protecția familiilor lor.
”În cazul localităților unde nu există adăposturi de protecţie civilă (spaţii special amenajate pentru protecţie în situaţii specifice, proiectate, executate, dotate, echipate şi autorizate potrivit normelor şi instrucţiunilor tehnice elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi aprobate de ministrul administraţiei şi internelor), se pot folosi adăposturi simple reprezentate de construcţiile existente care se pot amenaja ca adăposturi: subsolurile clădirilor de locuit, social-culturale, administrative, industriale şi comerciale, tunelurile tehnologice vizitabile, galeriile de orice tip, alte construcţii subterane (garaje, pasaje, depozite, etc.) care pot asigură protecţia populației împotriva schijelor, suflului, dărâmăturilor şi radiaţiilor penetrante”,
a mai declarat colonel Ion Cristian, șeful Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Dunărea” al judeţului Brăila, pentru Jurnalul de Brăila.
Reguli de comportament în adăpostul de protecție civilă
Când se găsește în adăpost, fiecare persoană este obligată:
- să execute cu strictețe dispozițiile date de șeful adăpostului sau ale personalului de serviciu pe adăpost;
- să țină în poziție de pregătire mijloacele de protecție și masca contra gazelor;
- să urmărească modul de comportare al copiilor;
- să transporte imediat în adăpost cele necesare unei șederi mai îndelungate;
- să ajute șeful adăpostului pentru menținerea ordinii și disciplinei;
- să păstreze liniștea și să nu producă panică în cazul deteriorării adăpostului;
- să ia parte activă la activitățile desfășurate pentru înlăturarea avariilor, să acorde primul ajutor răniților, intoxicaților;
- să acorde prioritate copiilor, femeilor, bătrânilor, persoanelor ce nu se pot deplasa singure.
În adăpost, ESTE INTERZIS:
- să faci zgomot și să umbli fără rost;
- să cuplezi sau să decuplezi iluminatul electric, agregatele;
- să fumezi, să aprinzi lumânări, chibrituri, lămpi cu petrol;
- să închizi sau să deschizi ușile metalice;
- să folosești fără aprobare unelte geniste existente în adăpost;
- să arunci reziduuri menajere sau gunoaie în alte locuri decât cele indicate.
Prin Hotărârea de Guvern nr. 630/2005 s-a stabilit semnul distinctiv pentru adăposturile de protecție civilă; acestea trebuie marcate și inscripționate cu semnul distinctiv național de protecție civilă, care constă într-un triunghi echilateral albastru pe fond portocaliu, atât pe ușile de acces în adăposturi cât și pe peretele de la intrarea în imobil către adăpost.
Vezi aici lista adăposturilor civile din România: https://www.igsu.ro/Resources/Documente_Generale/Situatia_adaposturilor_de_protectie_civila.pdf
