Potrivit datelor oficiale centralizate de Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CAS), Direcția de Sănătate Publică (DSP) și Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Brăila, rețeaua școlară suferă de o lipsă acută de personal medical, de spații fără autorizație sanitară și de refuzuri de colaborare din partea medicilor de familie.
1 din 3 școli funcționează fără autorizație sanitară
Conform raportării transmise de DSP Brăila (sub semnătura Directorului Executiv, dr. Gabriel V. Ș. Ciochină), în rețeaua școlară județeană pentru anul 2026-2027 sunt înregistrate 90 de unități cu personalitate juridică și 139 de unități arondate, însumând un total de 229 de locații.
Dintre acestea:
- 152 de unități școlare dețin autorizație sanitară de funcționare, ceea ce reprezintă un procent de doar 66,37%. Restul de peste o treime funcționează în afara cadrului de autorizare sanitară.
- Situația este similară și la nivelul învățământului superior local: din cele două facultăți care funcționează în județ, doar una deține autorizație sanitară.
- Spre comparație, în anul școlar 2025-2026 existau 231 de locații școlare, din care 149 erau autorizate (64,50%).
Criza de personal medical școlar: scheme neacoperite în Municipiul Brăila
Situația resurselor umane este critică. În municipiul Brăila, deși sunt aprobate 21 de posturi de medici școlari, 5 posturi de medici stomatologi și 82 de posturi de asistenți medicali, stadiul ocupării acestora arată astfel:
- Medici școlari: 13 posturi ocupate din 21;
- Medici stomatologi școlari: 4 posturi ocupate din 5;
- Asistenți medicali: 69 de posturi ocupate din 82.
În total, la nivelul municipiului funcționează 69 de cabinete medicale școlare și 4 cabinete stomatologice.
Mediul rural: localități izolate medical și medici de familie suprasolicitați
În mediul rural, asistența medicală școlară este lăsată aproape exclusiv pe umerii medicilor de familie. Raportul CAS Brăila (semnat de Directorul General, ec. Mariana Budeș) scoate la iveală o realitate dură:
- Localități fără nicio acoperire medicală (0 cabinete/puncte de lucru): comunele Roșiori și Surdila Găiseanca sunt complet lipsite de asistență medicală primară, deși primăriile fac demersuri pentru deschiderea unor puncte de lucru.
- Localități deservite exclusiv prin puncte de lucru din alte comune (fără medic titular): 10 UAT-uri depind de medici veniți din alte localități: Cireșu (dr. Mateescu Mihaela Alina), Galbenu (dr. Vlad Gabriela Cerasela), Salcia Tudor (dr. Petre Anișoara), Stăncuța (dr. Nicolae Geanina), Cuza Vodă (dr. Moise Candid Nicolae), Vișani (dr. Smochină Ionica), Racovița (dr. Dobre Octavia), Surdila Greci (dr. Papadatu Ionica-Roxana), Ulmu (dr. Dima Teodora Nicoleta) și Tudor Vladimirescu (dr. Anghelescu Adina).
- Deficit global de cadre: la nivelul întregului județ există 12 localități deficitare, fiind necesară angajarea urgentă a 19 medici de familie (8 în Municipiul Brăila și 11 în mediul rural/celelalte orașe).
Pentru atragerea medicilor în mediul rural, CAS Brăila acordă sporuri de zonă de până la 100% și organizează sesiuni speciale de contractare.
Școlile din județ raportează refuzul medicilor de a face triajul epidemiologic
Informațiile transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila (Inspector Școlar General, prof. Dan-Mihai Gheorghiță) arată o prăpastie profundă între unitățile de învățământ și furnizorii de servicii medicale.
O serie de unități școlare – printre care cele din Bordei Verde, Galbenu, Gemenele, Mircea cel Bătrân, Salcia Tudor, Surdila-Găiseanca și Viziru – au raportat că asistența medicală este inexistentă sau asigurată doar parțial.
Mai mult, conducerea ISJ Brăila atrage atenția asupra faptului că unele școli reclamă refuzul medicilor de familie de a încheia colaborări sau de a efectua triajul epidemiologic și evaluările necesare în unitățile de învățământ. ISJ subliniază că nu are atribuții directe de finanțare sau angajare a personalului medical, responsabilitatea legală revenind primăriilor locale, conform art. 82 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.
Lipsa cadrelor medicale afectează direct și orele de educație fizică și sport, având în vedere necesitatea avizului medical obligatoriu pentru efort fizic, prevăzut de Legea nr. 69/2000.
Soluții alternative: medici tineri fără rezidențiat și vizite de 1-2 ore pe săptămână
În urma ședinței Consiliului de Administrație al CAS Brăila din 23 septembrie 2026, au fost înaintate mai multe propuneri de criză:
- Gărzi itinerante: un medic de familie să poată deservi mai multe școli pe o rază de maximum 50 km, alocând câte 1-2 ore pe săptămână fiecărei unități.
- Posturi fixe de asistenți: angajarea unei asistente medicale permanente în fiecare școală.
- Modificare legislativă: permiterea angajării în cabinetele școlare a medicilor tineri care nu au promovat examenul de rezidențiat (măsură ce presupune intervenția Ministerului Sănătății).
Deși CAS Brăila a transmis către Asociația Profesională a Medicilor de Familie o invitație pentru activități voluntare sau cu timp parțial în școli, reprezentanții Casei precizează clar că medicii trebuie remunerați suplimentar de către primăriile locale. Deocamdată, rezolvarea definitivă rămâne blocată între lipsa bugetelor locale și termenul legal din 2030 până la care primăriile sunt obligate să înființeze cabinete școlare autorizate.
