Mănăstirea Putna, așezată la 72 de kilometri de Cetatea de Scaun a Sucevei, este prima și cea mai importantă ctitorie a Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt. Mănăstirea a fost un important centru cultural și este un important obiectiv turistic pentru cei care vizitează mănăstirile din Bucovina.
La 10 iulie 1466, Ștefan cel Mare a început zidirea Mănăstirii Putna, pe care a înzestrat-o cu hramul „Preasfintei Născătoare de Dumnezeu”.
Actualul plan al bisericii Mănăstirii Putna este identic cu planul vechii biserici ctitorite de Ștefan cel Mare: „Ea era un edificiu de tip triconc, cuprinzând la interior următoarele încăperi dispuse în anfiladă și marcate de ziduri pline: un naos cu două abside laterale semicirculare, finalizat prin o a treia absidă (cea a altarului); o cameră a mormintelor, un pronaos dreptunghiular; un pridvor dreptunghiular dosat întregului edificiu, cel târziu până la anul 1484”.
La data de 6 iunie 1976, s-a inaugurat în actualul sediu, impunător și sobru, Muzeul Mănăstirii Putna. Cu acest prilej, personalități cu funcții de răspundere, mitropolitul Moldovei și Sucevei, academicieni, alți oameni de cultură și reprezentanți ai cultelor au semnat în Cartea de onoare a muzeului.
Între anii 1980 – 1982 s-au întreprins noi campanii de cercetări arheologice pe latura de sud a incintei Mănăstirii Putna, menite să dezvăluie complet vestigiile casei domnești din epoca lui Ștefan cel Mare, planul inițial și prefacerile ulterioare ale acestui edificiu.
Legenda spune că într-o noapte foarte întunecoasă, pe când Daniil Sihastru se ruga în adâncul chiliei sale de pe valea Vițeului, iar afară se amestecau urletele lupilor cu mormăiturile urșilor, ar fi sosit la el, să-i ceară găzduire, Ștefan-Vodă, care, întorcându-se de la o vânătoare din munți, s-ar fi rătăcit prin partea locului. Cu acel prilej, bătrânul sihastru, având sfat de taină cu voievodul, l-ar fi înduplecat să ridice în apropiere, pe frumoasa vale a Putnei, o mănăstire, „pentru ca Dumnezeu să-i ajute la toate treburile lui”. Povestea înrudește legenda întemeierii Putnei cu legenda întemeierii Moldovei, în ambele cazuri vânătoarea făcând parte dintr-un ritual ctitoricesc răspândit pe vaste spații geografice.
O altă legendă situează hotărârea lui Ștefan de a ctitori Mănăstirea Putna între o luptă pierdută și una câștigată, iar construirea ei după ambele evenimente.
Astăzi, sute de mii de pelerini trec pragul Mănăstirii Putna pentru a se ruga și merg să aprindă o lumânare la Chilia lui Daniil Sihastru.
150 de ani de la Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni și de la Primul Congres al Studenților Români de Pretutindeni
Anul acesta, începând cu 15 iunie, la Mănăstirea Putna a avut loc deschiderea manifestărilor aniversare Serbarea de la Putna – 150 – Continuitatea unui ideal.
Evenimentul este organizat sub patronajul Academiei Române și al Patriarhiei Române și este dedicat aniversării a 150 de ani de la Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni și de la Primul Congres al Studenților Români de Pretutindeni, care au avut loc la Mănăstirea Putna, în 15-16 august 1871. Cele două evenimente din 1871 au fost organizate de către studenții români de la Viena, reuniți în Asociația „România Jună”, cu sprijinul studenților români din alte centre universitare și al multor români cu râvnă pentru unitatea neamului. Un rol deosebit de important în organizare l-a avut Mihai Eminescu.
În cadrul expoziției au fost prezentate obiecte și documente originale și fotografii de la Serbările de la Putna, în special de la cea din 1871. Au fost executate lucrări de conservare la două epitafe din 1871, iar patru flamuri din 1871 și laurii metalici de la Serbările din 1904 și 1926 au fost restaurați, cu sprijinul Consiliului Județean Suceava.
