Comisia Europeană a anunțat joi plata primei tranșe din PNRR, în cuantum de 1,85 miliarde euro, parte din prefinațarea de 3,79 miliarde euro acordată României pentru acest an.
Planul Național de Redresare și Reziliență este structurat pe cei 6 piloni prevăzuți de Regulamentul Mecanismului de Redresare și Reziliență și împărțit în 15 componente, astfel încât să acopere nevoile României și să urmărească concomitent prioritățile Comisiei Europene: tranziția verde, transformarea digitală, creștere inteligentă, coeziune socială și teritorială, sănătate și reziliență economică, socială și instituțională, politici pentru generația următoare, copii și tineri.
”Vești bune, la final de an: România a primit ieri, 2 decembrie, prima tranșă de 1,89 miliarde euro din PNRR. Această sumă reprezintă avansul de 13% din partea de granturi a PNRR și a fost virată ca urmare a Acordului privind contribuția financiară nerambursabilă dintre România și Comisia Europeană, semnat de Florin Cîțu pe 25 noiembrie.
Este o reușită a Guvernul Cîțu, care a negociat un PNRR bun, ce susține interesele României, care a fost apreciat și aprobat de Comisia Europeană și ECOFIN (miniștrii de finanțe/economie din UE) și care începe să se concretizeze, în sensul că au intrat primii bani.
Tranșa a doua a prefinanțării, în valoare de circa 1,94 miliarde euro (aferentă părții de împrumuturi din PNRR) urmează să fie virată tot luna aceasta, iar în anul 2022 România va primi 6,17 miliarde euro prin PNRR.
Noul instrument financiar european de redresare și reziliență, PNRR, este diferit de fondurile europene clasice, fiindcă presupune atât investiții, cât și realizarea unor reforme. Cele 64 de reforme și 107 investiții din PNRR se condiționează reciproc și vor reprezenta fundamentul pe care fiecare minister își va concentra eforturile și resursele în următorii ani.
În Guvernul Ciucă, PNL – prin premierul Nicolae Ciucă, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dan Vîlceanu și ceilalți miniștri – are ca obiectiv prioritar realizarea cadrului instituțional și financiar pentru implementarea PNRR, respectarea calendarului pentru investițiile și reformele angajate și implementarea eficientă a acestora.
Prin PNRR România va beneficia de 29,2 miliarde euro până în 2026, dintre care 14,24 miliarde euro sunt fonduri nerambursabile și 14,94 miliarde euro sunt credite. Am obținut în PNRR cele mai mari finanțări în domeniile în care România avea cea mai acută nevoie de investiții: Transport, Sănătate și Educație. Dintre toate planurile naționale aprobate, România a obținut cea mai mare pondere (30%) alocată investițiilor în infrastructura de Transport.
Și amintesc cele mai importante 5 investiții prin PNRR:
-9,4 miliarde euro – TRANSPORT (pe componentele „Transport sustenabil” și „Fondul local”);
-3,6 miliarde euro – EDUCAȚIE (finanțarea programului „România educată”);
-2,56 miliarde euro – SECTOR PRIVAT, CERCETARE, DEZVOLTARE ȘI INVOVARE;
-2,45 miliarde euro – SĂNĂTATE (spitale noi și investiții în infrastructura prespitalicească);
-2,2 miliarde euro – REABILITAREA ENERGETICĂ ȘI SEISMICĂ a clădirilor”,
se arată în comunicatul transmis de președintele PNL Brăila, deputatul Popa Alexandru.
România are pentru anul viitor o finanțare de aproximativ 6,171 miliarde euro, a căror accesare depinde de îndeplinirea condițiilor din program. Pentru anul 2021 și primul trimestru 2022 sunt planificate 45 de ținte sau jaloane din care 5 sunt deja îndeplinite, iar restul sunt în curs de realizare.
Banii din PNRR se acordă în tranșe bianuale, în funcție de îndeplinirea obiectivelor (jaloane și ținte). În total, sunt 507 de jaloane și ținte care trebuie realizate până la 31 august 2026.
