Secretarul de stat din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Sorin Moise, a participat marți, 30 mai 2023, la Consiliul Agricultură și Pescuit, de la Bruxelles.
Pe ordinea de zi a reuniunii s-au regăsit subiecte importante pentru fermierii români, precum: situația piețelor agricole în urma invadării Ucrainei, ambalajele și deșeurile de ambalaje, condițiile climatice nefavorabile din sudul Europei, comercializarea produselor congelate, acordul de liber schimb UE–Australia.
Pe baza informațiilor puse la dispoziție de Comisie și de statele membre, Consiliul va face un bilanț al situației pieței produselor agroalimentare în UE, cu accent pe impactul războiului din Ucraina.
Secretarul de stat Sorin Moise s-a adresat plenului cu privire la practicile curente legate de marketingul produselor congelate:
” România susține inițiativa Croației și apreciază că pentru asigurarea competitivității producătorilor din Uniunea Europeană este binevenită o evaluare a cerințelor privind carnea congelată.
În absența unei definiții clare pentru carnea roșie congelată și a unei valori maxime a temperaturii sau a unui nivel de temperatură ce trebuie respectat pentru ca această carne roșie să fie considerată congelată, se creează premisele unor practici neuniforme la nivelul pieței europene. Lipsa unei valori maxime a temperaturii sau a unui interval de temperatură ce trebuie respectat în cazul cărnii roții congelate determină interpretări diferite în stabilirea unui termen de valabilitate maxim pentru aceasta. Informarea corectă a consumatorilor și orientarea alegerilor sunt elementele de bază cărora se dezvoltă strategiile europene, iar tehnologiile inovative în materie de etichetare pot fi utilizate cu succes în atingerea acestor deziderate.
România consideră că propunerea Croației de a se stabili un termen maxim de valabilitate pentru carnea congelată, coroborat cu stabilirea unei definiții clare a cărnii roșii congelate sunt măsuri necesare care vin în sprijinul și în interesul consumatorilor și care vor crea o uniformitate prin implementarea legislației comunitare din domeniul igienei”.
A doua intervenție a secretarului de stat Sorin Moise a fost cu privire la ambalajele și deșeurile de ambalaje, mai exact: aspecte legate de siguranța alimentară și deșeurile alimentare.
”România susține adoptarea reglementărilor privind reducerea cantităților de ambalaje și a deșeurilor de ambalaje care trebuie, desigur, să respecte principiile siguranței alimentelor. În atingerea obiectivelor Regulamentului nu trebuie ignorat, totuși, rolul materialelor în evitarea contaminării produselor sau prevenirea risipei cu respectarea normelor privind siguranța și securitatea alimentară. Ambalajul și integritatea acestuia sunt factorii determinanți în siguranța unui produs alimentar, inclusiv atunci când produsele sunt donate. Ambalajele nu ar trebui evitate prin orice mijloace, deoarece au rolul de a proteja alimentele și de a reduce risipa. În timpul pandemiei, consumatorii au preferat produsele alimentare ambalate datorită gradului de siguranță conferit de ambalaje. Ar fi utilă o analiză mai aprofundată care să garanteze că obiectivele de reutilizare și restricționările privind ambalajele sunt luate în considerare doar în situațiile cu adevărat necesare din perspectiva siguranței, igienei și mediului bazate pe evaluarea ciclului de viață. Unul dintre sectoarele naționale în care s-a identificat cel mai mare potențial de circularitate este cel al produselor alimentare și al băuturilor. În acest sens, acțiunile propuse vizează promovarea ambalajelor reutilizabile, etichetarea ecologică a produselor care conțin materiale reciclate. Este esențial să se țină cont de nevoia de predictibilitate în materie de reglementare pentru a asigura securitatea investițiilor realizate și a stimula invoarea în vederea utilizării celor mai eficace și eficiente tipuri de ambalaje. Cerințele propuse trebuie să fie echitabile și să nu favorizeze sau să dezavantajeze în mod nejustificat anumite sectoare, astfel încât să asigure un mediu de afaceri competitiv și sănătos. Nu trebuie ignorate impactul și costurile unor noi tipuri de ambalaje, iar găsirea unui echilibru adecvat între acești factori ar trebui să fie o prioritate.
Este necesară o aplicare progresivă a măsurilor și pe primul plan trebuie să rămână siguranța produselor alimentare. Vor fi necesare noi acțiuni de conștientizare a consumatorilor privind beneficiile ambalajelor reutilizabile sau reîncărcabile, bunele practici în utilizarea lor, dar și ale operatorilor în privința asigurării unui nivel ridicat de igienă. Ar trebui alocate sume de finanțare pentru cercetare, inovare și dezvoltare de noi tehnologii care să contrabalanseze inconvenientele unor tehnologii de obținere a ambalajelor reutilizabile sau reîncărcabile care generează un consum sporit de apă, energie și altele. Plasticul de înaltă calitate utilizat ca material în contact cu alimentele ar trebui să fie reciclat într-un mod în care să asigure utilizarea continuă în aceeași categorie de produse, cu pierderea minimă a cantității, calității sau funcției”.
