Europarlamentarul Mihai Tudose a vorbit în cadrul unui editorial la Agora Digi despre poziția României, în contextul sprijinului pe care ar urma să-l primească statele europene afectate de criză.
Între subvenții și împrumuturi rambursabile, fostul premier Mihai Tudose a catalogat atitudinea ministrului de finanțe, la Consiliul de Afaceri Economice și Financiare, ca fiind una ”palidă”.
”De o parte, Franța și Germania, care au propus luni un plan de împrumut european și distribuirea fondurilor sub formă de subvenții către cei mai afectați de criză. De cealaltă parte, Austria, Olanda, Suedia și Danemarca, care cer ca sprijinul european să ia forma împrumuturilor rambursabile. Unde e România în această discuție? E dezamăgitoare neimplicarea puternică a Guvernului într-o dezbatere europeană care ne privește direct, pentru că de rezultatul ei depinde viitorul economic al țării.
De la pericolul izolării în UE din cauza unor derapaje gen ,,UE e rea și vrea să ne pape” ….. am trecut la marginalizarea din cauza unei pasivități explicabile numai prin lipsa de pricepere și voință a guvernului PNL. De ce nu ne poziționăm ca stat pro-activ în UE, capabil să negocieze și să contribuie la coagularea suportului politic pentru soluții care să ne fie avantajoase? De ce PNL nu valorifică în folosul țării apartenența sa la familia Popularilor Europeni? De ce nu folosim acum un cadru ca Grupul “Prietenii Coeziunii” pentru a ne afirma interesele?
Luni, tandemul Merkel-Macron a propus o solidaritate fără precedent cu regiunile cele mai afectate de criza produsă de pandemie. Anunțul este important, pentru că premerge proiectul Comisiei Europene, ce va fi dat publicității la 27 mai, privind fondul european de redresare și cadrul financiar multianual 2021-2027. În premieră, Germania a aderat la ideea constituirii unui fond de 500 de miliarde de euro, obținut printr-un împrumut făcut de Comisia Europeană în numele UE și destinat să ajute, prin subvenții direcționate de la Bruxelles, țările și sectoarele economice cele mai afectate de criză.
Imediat, premierul austriac s-a poziționat pentru asistență financiară pe bază de împrumuturi rambursabile: “Suntem pregătiți să ajutăm țările cele mai afectate, prin împrumuturi”, a declarat conservatorul Sebastian Kurz. Teza “frate, frate, dar brânza-i pe bani” e susținută, după cum știm din reuniunea de ieri a miniștrilor de Finanțe din UE, de cele trei state nordice care completează patrulaterul așa-zis “frugal” din Uniune. Egoist e un termen mult mai adecvat.
Cel mai probabil, Comisia va căuta o formulă pentru a evita blocajul cu care amenință minoritatea egoistă. Rămâne de văzut cum va arăta eventualul mix de împrumuturi și subvenții pe care-l va supune negocierii statelor membre, miercurea viitoare. Precizez că este nevoie de unanimitate în Consiliu pentru adoptare. Va fi miza summit-ului șefilor de state și guverne din iunie, apoi vom vota în Parlamentul European.
Din păcate, România face doar act de prezență la negocierea viitorului cadru bugetar european. O arată și poziția palidă a d-lui Cîțu la Consiliul Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) de ieri. În mod natural, da, poziția noastră este clară. Dar nu e argumentată și susținută așa cum ar trebui să fie, nici măcar când ne este favorabil contextul creat de Germania.
Sigur, calculul de la Berlin e pragmatic și e firesc să fie așa. Germania va ieși victorioasă din criză, sub impulsul unui sprijin public masiv: jumătate din ajutoarele de stat din UE, ce au primit aprobarea Comisiei Europene de la începutul crizei, sunt acordate companiilor germane de către guvernul Merkel. Dar țările mai fragile economic din Uniune se vor prăbuși în lipsa unui sprijin extern direct. Iar 59% din exporturile germane merg spre celelalte membre ale UE, de la care provin 66% din importurile Germaniei.
Sper că dna Merkel va reuși să-i explice tânărului Kurz, în următoarea săptămână, ce riscuri presupune bulversarea lanțurilor valorice într-o economie integrată, sub impactul unei recesiuni abrupte”, a atras atenția europarlamentarul Mihai Tudose, în editorial.
