Consilierul județean PNL Ovidiu Nechita a descoperit recent o nouă viziune administrativă, privind fascinat peste Prut cum Republica Moldova își eficientizează primăriile. Cu un avânt reformator de invidiat, liberalul cere reducerea drastică a numărului de edili din județul Brăila pe principiul „din trei-patru să rămână doar unul”, sperând că astfel se vor revărsa bani spre drumuri, școli și rețele de canalizare.
Marele paradox al acestei doctrine administrative se consumă însă chiar sub umbrela propriului partid. În timp ce consilierul Nechita predică reforma privind spre Chișinău, la doar câțiva kilometri distanță, „orașul” Făurei — administrat tot de un primar liberal — continuă să joace într-o comedie absurdă a statutului urban.
Cu o populație stabilă de numai 3.008 locuitori, conform recensământului din 2021, Făureiul este depășit la capitolul demografic de nu mai puțin de opt comune din județ, fiind privit de la înălțime de comunități precum Chiscani (6.151 de locuitori) sau Tufești (peste 5.200 de locuitori). În ciuda faptului că Legea nr. 351/2001 impune un prag minim de 10.000 de locuitori, spitale bine dotate și rețele edilitare avansate pentru a deține titlul de oraș, Făureiul își păstrează cu încăpățânare blazonul urbanistic doar pe hârtie.
Nota de plată pentru această iluzie a măreției este achitată integral de cetățeni. Locuitorii din Făurei plătesc taxe și impozite locale specifice mediului urban, în timp ce comunitatea pierde oportunități financiare uriașe, fiind exclusă de la fondurile europene nerambursabile destinate dezvoltării rurale prin AFIR.
În loc să caute inspirație în experiențele administrative de peste hotare, politicianul brăilean ar putea oferi un exemplu concret de bune practici chiar în propria curte. Trecerea Făureiului de la statutul de oraș la cel de comună prosperă — un demers legal ce necesită o hotărâre de consiliu local, un referendum validat și o lege de reorganizare adoptată de Parlament — ar fi adevăratul test al reformei susținute la nivel declarativ. Până la primele măsuri concrete, locuitorii din Făurei rămân orășeni doar pe chitanțele de la taxe și impozite, uitându-se lung cum comunele vecine atrag investiții rurale.
