În Comunicarea Comisiei Europene COM(2021) 323 final referitoare la Cadrul strategic al UE privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă 2021 – 2027, Securitatea și sănătatea în muncă într-o lume a muncii în schimbare se precizează că: „Existența unor condiții de muncă sigure și sănătoase este o condiție prealabilă pentru o forță de muncă sănătoasă și productivă. Nimeni nu ar trebui să sufere de pe urma unor boli sau accidente legate de locul de muncă. Acesta este, de asemenea, un aspect important atât al sustenabilității, cât și al competitivității economiei UE.”
Cadrul strategic se axează pe trei obiective-cheie pentru următorii ani:
- anticiparea și gestionarea schimbării din noua lume a muncii, generată de tranzițiile verde, digitală și demografică;
- îmbunătățirea prevenirii accidentelor și a bolilor la locul de muncă;
- creșterea gradului de pregătire pentru eventuale crize sanitare viitoare.
Pentru îndeplinirea acestor obiective, sunt necesare acțiuni atât la nivelul UE, cât și la nivel național, sectorial și la nivel de întreprindere.
Întreprinderile mici și mijlocii (IMM) angajează majoritatea lucrătorilor din UE și se confruntă adesea cu obstacole mai mari în ceea ce privește asigurarea sănătății și securității în muncă.
Legea nr.319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă, modificată şi completată, stabileşte principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protecţia sănătăţii şi securitatea lucrătorilor, eliminarea factorilor de risc şi accidentare, informarea, consultarea, participarea echilibrată potrivit legii, instruirea lucrătorilor şi a reprezentanţilor lor, precum şi direcţiile generale pentru implementarea acestor principii.
Potrivit articolului 7 alin.(1) lit. b) al Legii nr. 319/2006, angajatorul are obligaţia să ia măsurile necesare pentru prevenirea riscurilor profesionale. De asemenea, angajatorul are obligaţia să evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de muncă, a substanţelor sau preparatelor chimice utilizate şi la amenajarea locurilor de muncă (art. 7 alin.(4) lit.a).
Ulterior evaluării riscurilor şi dacă este necesar, măsurile de prevenire, precum şi metodele de lucru şi de producţie aplicate de către angajator trebuie să asigure îmbunătăţirea nivelului securităţii şi al protecţiei sănătăţii lucrătorilor şi să fie integrate în ansamblul activităţilor întreprinderii şi/sau unităţii respective şi la toate nivelurile ierarhice (art. 7 alin.(4) lit.b).
Potrivit datelor statistice furnizate de Institutul Naţional de Statistică[1], în anul 2018 ponderea microîntreprinderilor, întreprinderilor mici şi mijlocii în totalul întreprinderilor din România, respectiv 1077536 întreprinderi, era de 99,79%. Procentul important de întreprinderi s-a menţinut aproximativ constant în ultimii ani, acest segment de întreprinderi reprezentând, în prezent, motorul economiei. În acest context, trebuie reliefat faptul că întreprinderile mici şi microîntreprinderile însumează 98,6% din totalul întreprinderilor din România.
Din datele Institutului Naţional de Statistică rezultă că în anul 2018 funcţionau 59.139 întreprinderi mici, adică 82,3% din totalul întreprinderilor mici şi mijlocii din România.
Astfel, din datele Institutului Naţional de Statistică se observă că numărul de întreprinderi mici a variat puţin în perioada 2013 – 2018, ponderea acestora fiind aproximativ constantă în totalul întreprinderilor din economie.
Având în vederea ponderea semnificativă a întreprinderilor mici şi a microîntreprinderilor în economie, Inspecţia Muncii a derulat în anul 2021 o acţiune privind riscurile existente la locurile de muncă, focalizată pe specificul microîntreprinderilor. Rezultatele acţiunii, precum şi impactul pe care aceasta l-a avut în rândul angajatorilor, au relevat utilitatea monitorizării respectării prevederilor legale privind prevenirea riscurilor profesionale și necesitatea continuării acestei acţiuni la întreprinderile mici,
a declarat Liviu Arhire, seful ITM Brăila.
De asemenea, în timpul controalelor efectuate de către inspectorii de muncă s-au constatat neconformităţi în aplicarea legislaţiei de securitate şi sănătate în muncă în întreprinderile mici şi mijlocii.
Luând în considerare faptul că o mai bună implementare a legislaţiei în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă determină îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi reducerea numărului de accidente de muncă şi boli profesionale, Inspecţia Muncii are ca prioritate ridicarea nivelului de respectare a cerinţelor legale în toate întreprinderile, cu focalizare pe întreprinderile mici în cadrul acestei acţiuni de monitorizare.
În acest context şi având în vedere specificitatea întreprinderilor mici care se confruntă adesea cu resurse limitate, cu riscuri profesionale care nu sunt cunoscute/evaluate, care nu aplică măsuri adecvate de prevenire şi protecţie, în Programul Cadru de Acţiuni al Inspecţiei Muncii pentru anul 2022 s-a inclus Acţiunea de monitorizare privind riscurile existente la locurile de muncă din întreprinderi mici (10-49 lucrători)
a transmis inspectorul șef al ITM, Liviu Arhire.
Obiectivele acţiunii :
- Acţiunea are ca obiectiv monitorizarea respectării prevederilor legale privind prevenirea riscurilor profesionale în întreprinderi mici, precum şi cu privire la măsurile de prevenire şi protecţie aplicate.
- Acţiunea de monitorizare urmăreşte, pe de o parte, conştientizarea angajatorilor cu privire la necesitatea respectării cerinţelor legale din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi, pe de altă parte, identificarea situaţiei actuale a activităţilor de prevenire şi protecţie realizate în întreprinderi mici.
Acțiunea se va desfășura pe parcursul anului 2022.
