Aproape 90% din gunoiul produs într-o gospodărie poate fi reciclat, susține Bogdan Constantinescu, managerul BRAI CATA SRL, companie care asigură servicii de salubrizare și colectare separată a deșeurilor în județele Timiș, Brăila, Brașov, Hunedoara și Vâlcea. Potrivit acestuia, dacă 45% din deșeuri sunt compuse din plastic, sticlă, hârtie, lemn, textile și metal – reciclabile – 10 % din materiale sunt nereciclabile, iar 45% din cantitate reprezintă biodeșeuri, care pot fi transformate în compost, material ce poate face minuni într-o grădină de legume sau de plante ornamentale. Iată ce are compostul în comun cu reciclarea și în ce constă procesul prin care resturile vegetale devin fertilizant organic.
Cojile legumelor, fructelor și ouălor, alimentele vegetale aflate în stare de degradare, zațul de cafea, dar și resturile de curte, precum iarba proaspăt tăiată, frunzele uscate, paiele sau crengile arborilor tunși pot fi transformate în fertilizant organic, printr-un proces microbial, care poate fi definit drept cea mai veche metodă de reciclare a deșeurilor.
Pe lângă beneficiile pe care le poate aduce plantelor din grădini, practica transformării naturale a materialelor biodegradabile de acest fel salvează spațiu considerabil la gropile de gunoi, dar și mediul înconjurător de dioxidul de carbon eliminat prin arderea lor, reducând semnificativ poluarea solului și a pânzei de apă freatică.
Conform specialiștilor, oamenii recurg tot mai frecvent la acest tip de reciclare, atât pentru a obține produse agricole BIO, cât și pentru a scăpa de o mare parte din cantitatea de gunoi și de a plăti mai puțin pentru colectarea gunoiului menajer.
„O mare parte din cantitatea de gunoi dintr-o gospodărie, mai ales dacă vorbim despre casele la curte, este reprezentată de materie vegetală ce poate fi transformată, cu un minim de efort și investiție, în compost, cel mai bun fertilizant organic. Rețeta ideală de compost conține un amestec de resturi de plante verzi și brune și umiditate ridicată. Vegetația brună poate fi alcătuită din frunze uscate, deșeuri de hârtie și lemne, iar resturile din bucătărie şi iarba tăiată sunt ideale pentru materia verde. Grămada de compost ideală conține două părți de materie verde la o parte de materie brună, pentru a menține optim raportul de carbon și azotat. Compostul se amplasează direct pe sol, pentru a permite organismelor să pătrundă în grămada de materie, la loc umbros, ferit de razele soarelui care oxidează vegetalele”, a explicat Bogdan Constantinescu, managerul BRAI CATA SRL.
Microorganismele descompun materia organică
Potrivit specialiștilor, principiul care stă la baza procesului de compostare se bazează pe microorganismele care consumă oxigen și materie organică, în timp ce eliberează căldură, dioxid de carbon și duc la evaporarea apei. În timp, compostul se transformă în humus, iar pentru aceasta este nevoie de proporția corectă a oxigenului, azotului, carbonului, umidității și temperaturii. Temperatura optimă este în jurul valorii de 70 de grade Celsius, iar umiditatea ideală pentru evitarea combustiei este de 45%.
Cea mai la îndemână compostare este cea făcută într-o groapă cu adâncimea de jumătate de metru, care, după umplerea cu resturi vegetale se acoperă cu pământul scos din ea. Această metodă are ca avantaje principale nevoia redusă de udare și lipsa necesității întoarcerii resturilor vegetale.
O altă metodă de compostare este cea făcută în containere staționare sau rotative, construite sau cumpărate din comerț. În ambele cazuri este necesară întoarcerea periodică a materiei pentru a permite oxigenului să pătrundă în grămada de compost.
„Se reduce cu până la 34% cantitatea de apă folosită pentru irigare”
Compostarea materiei vegetale asigură o reciclare integrală cu rezultate benefice pentru mediu și oameni. Procesul este folosit de sute de ani în agricultură pentru a spori materia organică din sol și pentru a îmbunătății funcțiile și proprietățile fizico-chimice ale substratului.
„Compostarea este de două feluri: anaerobă (la rece) și aerobă (la cald), iar procesul se realizează fie în aer liber, fie în medii protejate. Beneficiile sale sunt nenumărate: menține umiditatea solului și reduce cu până la 34% cantitatea de apă folosită pentru irigare, ajută la creșterea microorganismelor și aerarea solului, este un fertilizator ecologic și neutralizează ph-ul solului”, afirmă Bogdan Constantinescu, manager general BRAI CATA SRL.
Cum se utilizează compostul
Specialiștii în agricultură folosesc două tipuri de compost pentru fertilizarea ecologică a grădinilor:
– Compostul proaspăt, de până la două luni, sub arbori, arbusti, pomi fructiferi sau pentru a acoperi straturile de legume toamna.
– Compostul matur, de până la un an, la oricare din culturile de plante, inclusiv la gazon. Acesta se folosește, de regulă, în amestec cu pământ de grădină.
Legea compostului, în linie dreaptă, la Parlament
Deputații din Comisia de Mediu și Echilibru au votat, în această săptămână, Proiectul de Lege privind gestionarea deșeurilor nepericuloase compostabile. Gestul reprezintă o confirmare a necesității colectării separate a biodeșeurilor, pentru obținerea unui compost curat, potrivit pentru utilizare în agricultură, susțin activiștii de mediu.
