Comisia își adaptează propunerile de viitoare programe de coeziune și de politică socială pentru a acorda un sprijin și mai puternic investițiilor, în scopul redresării economice a statelor membre afectate de pandemie, de exemplu: în ceea ce privește reziliența sistemelor naționale de sănătate, în sectoare precum turismul și cultura, în sprijinul întreprinderilor mici și mijlocii, privind măsurile de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor, educația și competențele și măsurile de combatere a sărăciei în rândul copiilor.
Europarlamentarul Mihai Tudose atrage atenția asupra faptului că România ar putea pierde fonduri europene dacă actualul Guvern nu pune în aplicare un plan național de redresare și reziliență.
”După ratarea redeschiderii economiei, din cauza cramponării nejustificate a Guvernului de starea de alertă, riscăm să irosim și șansa relansării cu suportul banilor europeni. Rețeta perdantă e asigurată de improvizația, confuzia și amatorismul unei guvernări vizibil depășite de provocarea Covid-19.
Sigur, toată Europa a suferit șocul pandemiei, tocmai când își proiecta viitorul prin prisma tranziției ecologice și a transformării digitale. Dar țările membre au anunțat deja, una după alta, redeschiderea granițelor și măsuri pentru reluarea activității în turism și de sprijinire concretă a celorlalte sectoare economice afectate de criză. România devine o excepție îngrijorătoare, în mijlocul unui proces colectiv de repornire a economiilor europene.
Nu se poate da vina pe lipsa de predictibilitate care afectează mediul de afaceri, pentru că nu suntem singurii în această situație. Există peste tot un factor responsabil să asigure un cadru stabil pentru activitatea în economie – Guvernul – și vedem, în toată Uniunea Europeană, eforturi naționale pentru a creiona un orizont previzibil. În acest timp, noi, românii, nu știm nici măcar ce ne așteaptă după starea de alertă în vigoare până luni.
Din păcate, Guvernul (cu specialiștii săi) se încăpățânează într-o gravă inadecvare la realitate. Iată un exemplu privind un punct nodal al ecuației economice: bugetul. România înregistrează un deficit de 26,8 miliarde de lei pe primele patru luni ale anului, cu venituri însumând 98,2 miliarde lei și cheltuieli de 125 miliarde lei. Ce este, însă, și mai grav e optimismul (?) incurabil al dlui Cîțu, care declara recent că încasările şi perspectiva pentru lunile următoare arată bine. Având în vedere că în decembrie ne-a garantat o colectare mai bună și informatizarea ANAF pentru 2020, n-avem ce face, culegem ce-a promis dl Cîțu.
Mai mult, ministrul nostru de Finanțe încă visează o revenire economică accelerată – în formă de V – în vreme ce Nouriel Roubini vorbește de o redresare în formă de U, ceea ce înseamnă o creștere lentă, sau chiar de L, ceea ce ar echivala cu o perioadă mai lungă de stagnare… ”Magazinele sunt deschise, dar cine vrea să meargă la cumpărături?” se întreabă dl Roubini, mai pesimist de felul lui, dar căruia criza financiară i-a validat evaluarea la acea vreme.
În logica aceasta PSD solicită de două luni repornirea consumului și stimularea puterii de cumpărare. Pentru că oamenii nu intră în magazine din cauza incertitudinii, a nesiguranței zilei de mâine, a fragilității veniturilor. Bun ori insuficient, așa cum a fost el, consumul intern a asigurat creștere economică solidă pentru mai mulți ani și poate fi un punct de repornire. Iar dacă vrea – și ar trebui să vrea! – să corecteze deficitul bugetar și comercial, atunci Guvernul are toată libertatea să fie creativ și să aibă inițiativă.
Pentru că asta se așteaptă inclusiv la Bruxelles, unde e în toi negocierea pentru ponderea subvenții – împrumuturi în viitorul Mecanism european de redresare și reziliență. Teoretic, suntem între marii beneficiari ai repartiției de fonduri. Observ, însă, că atmosfera românească devine asemănătoare celei de după aderarea țării la UE: vin banii de la Bruxelles, putem sta liniștiți la izolare. Practic, însă, pentru a avea parte de acești bani, există trei condiții de bază: să se decidă că se dau, depinde apoi în ce condiții și noi să știm să-i cerem.
E nevoie, mai întâi, ca propunerea Comisiei privind subvențiile acordate țărilor membre să treacă în Consiliu de opoziția statelor ”frugale”, care pledează pentru împrumuturi în loc de bani ”gratis”. Săptămâna viitoare se anunță o dezbatere dură la video-summitul UE. Ne privește, de asemenea, în mod direct, discuția privind condiționarea acestor bani de compatibilitatea proiectelor naționale cu Pactul Ecologic European. Ține de Președinție și Guvern o negociere cât mai favorabilă României și în acest sens. Dar, mai ales, pentru ca banii europeni să ajungă în economia românească, trebuie să avem, urgent și profesionist făcut, un plan național de redresare și reziliență. Arată acest plan la fel de bine precum colectarea de bani la buget, informatizarea administrației publice și bâlbele în redeschiderea economiei?
Riscăm, trăgând cu ochii la banii UE, să descoperim că Fata Morgana e liberală”, spune europarlamentarul Mihai Tudose.
