Baschetbalistul înjunghiat: “Simt doar ură! Ai vrut să mă omori, să mă desparţi de fetiţa mea!(…) Îmi aduc aminte ce privire avea. Numai furie!”

Baschetbalistul înjunghiat: “Simt doar ură! Ai vrut să mă omori, să mă desparţi de fetiţa mea!(…) Îmi aduc aminte ce privire avea. Numai furie!”

 

 

Darrell Bowie, unul dintre baschetbaliştii americani înjunghiaţi la Brăila, a plecat în Statele Unite ale Americii, chiar dacă medicii români nu şi-au dat acordul. Sportivul nu crede că va mai reveni în ţara noastră şi îl urăşte pe cel care l-a atacat, interlopul Daniel Gabriel Husein, zis Dasaev.

Simt doar ură! Ai vrut să mă omori, să mă desparţi de fetiţa mea! Nu te plac, te urăsc! Îmi aduc aminte ce privire avea. Numai furie. De ce? Când un om te loveşte cu cuţitul în stomac, în gât, e clar că vrea să te omoare. Nu vreau decât să sufere consecinţele faptelor sale“, a spus Bowie, conform Gazetei Sporturilor.

Bowie şi Joseph McClain abia semnaseră cu ACS Cuza Sport Brăila, când au fost atacaţi pe terasa unui local din Brăila.

Bowie a continuat mărturia cutremurătoare: “Nici acum nu înţeleg de ce ne-au atacat. Au sărit vreo 8-9 tipi pe noi. Nu le spusesem nimic, nu provocasem pe nimeni, nu a fost vorba despre nicio fată, cum am văzut că a apărut prin media. Doar colegul meu, Joseph, era cu o fată, dar nu era iubita lui, ci doar o prietenă foarte bună.

Abia ajunsesem în club, de vreo jumătate de oră. Eram în picioare, în zona toaletei. Acolo, un tip m-a împins brutal din spate. Era acel Dasaev, dar atunci nu ştiam cine e. M-am întors şi l-am îmbrâncit şi eu. A zis ceva în româneşte, dar nu am înţeles. Oricum, nu erau scuze.

M-a lovit cu pumnul, iar eu am ripostat la fel. Totul s-a petrecut extrem de repede. Nu mai ştiu când a apărut acel cuţit în mâna lui. A început să mă lovească, să mă taie, am simţit prima lovitură, în zona abdomenului, apoi celelalte. M-a înjunghiat în şapte, opt locuri. Peste tot! Pe faţă, pe gât, pe mâini, pe abdomen”.

Sportivul american a detaliat: “Simţeam loviturile de cuţit, dar nu mă gândeam decât că trebuie să lupt pentru viaţa mea, să nu cad, să nu îmi pierd cunoştinţa. Eram plin de sânge, simţeam durerea, dar eram cu gândul la fetiţa mea, Malia. Nu voiam să mor, să o las singură! Nici nu mai ştiu cum am reuşit să ieşim în stradă, să fugim. Apoi a venit salvarea, am ajuns la spitalul din Brăila. Foarte repede, medicii m-au anesteziat şi am intrat în operaţii. M-am trezit a doua zi, când am fost transferat la Bucureşti”.

 

Bowie nu are o părere rea despre România, în ciuda evenimentul care era să-i curme viaţa.

“Încă nu am trecut, psihic, peste asta. Fizic, medicii mi-au spus că o să mă recuperez în vreo două luni. Dar psihic, va dura mai mult. Aici e locul în care am fost atacat, era să-mi pierd viaţa. Nu asta e părerea mea despre România. Am întâlnit oameni drăguţi, amabili, săritori, gata să te ajute. Dar am avut ghinion să nimeresc într-o situaţie pe care n-aş fi crezut că o pot întâlni chiar eu”, a declarat sportivul pentru Gazeta Sporturilor.

Express Your Reaction
Like
Love
Haha
Wow
Sad
Angry