Guvernul Luca Niculescu a fost învestit marți, 20 octombrie, cu 280 de voturi favorabile, potrivit anunțului oficial făcut de la tribuna Parlamentului. Rezultatul depășește cu 47 de voturi pragul minim necesar de 233. La vot au participat 338 de parlamentari din totalul de 464.
Susținerea noului Executiv era așteptată, după ce PSD, PNL, UDMR, grupul minorităților naționale și grupul parlamentar „Uniți pentru România” anunțaseră că vor vota în favoarea Guvernului condus de Luca Niculescu, din care fac parte și social-democrații.
Votul favorabil pune capăt unei perioade prelungite de instabilitate politică, în care România nu a mai avut un guvern cu puteri depline începând cu data de 5 mai.
Grindeanu: „PSD a ales responsabilitatea”
În discursul susținut în Parlament, Sorin Grindeanu, președintele PSD și al Camerei Deputaților, a justificat susținerea noului Guvern prin necesitatea schimbării direcției economice a României.
„Astăzi, Partidul Social Democrat a ales responsabilitatea. Votăm azi Guvernul Niculescu pentru că România are nevoie de o schimbare de direcție”, a declarat liderul social-democrat.
Grindeanu a criticat dur fosta guvernare condusă de Ilie Bolojan, susținând că situația economică a țării s-a deteriorat. Acesta a făcut referire la declarațiile fostului premier privind riscul incapacității de plată și necesitatea evitării colapsului.
„Așadar, am trecut de la incapacitate de plată la colaps. Cam acesta este adevăratul bilanț al fostului guvern”, a afirmat Sorin Grindeanu.
Liderul PSD a transmis că reducerea deficitului bugetar rămâne un obiectiv important, însă a exclus posibilitatea ca acesta să fie atins prin măsuri care să afecteze suplimentar populația și economia.
„Vom respecta toate angajamentele pe care le avem cu agențiile de rating și partenerii noștri europeni, dar nu vom reduce deficitul prin sărăcirea românilor și sufocarea economiei”, a declarat acesta.
Trei direcții de acțiune pentru noul Guvern
În discursul său, Sorin Grindeanu a prezentat trei direcții pe care PSD le consideră prioritare pentru noul Executiv: stabilizarea finanțelor publice, relansarea producției și a investițiilor, respectiv modernizarea statului.
Prima etapă ar urma să vizeze verificarea situației reale a finanțelor publice, achitarea datoriilor către firme și autorități locale, asigurarea resurselor necesare pentru spitale și pregătirea bugetului pentru anul 2027. Social-democrații susțin, de asemenea, reluarea indexării pensiilor începând din 2027, conform legii, precum și eliminarea contribuției CASS pentru mame și veterani, în condițiile prevăzute în programul de guvernare.
A doua direcție vizează sprijinirea industriei, a întreprinderilor mici și mijlocii, a capitalului autohton și a sectorului tehnologic, cu scopul de a stimula investițiile și de a consolida economia.
În ceea ce privește modernizarea administrației publice, Grindeanu a cerut auditarea cheltuielilor, reorganizarea instituțiilor și evaluarea rezultatelor obținute de autorități.
„Statul trebuie să înceapă cu propria risipă, cu instituțiile care se suprapun, cu achizițiile prea scumpe, cu programele care consumă bani fără rezultate în primele șase luni”, a afirmat liderul PSD.
Acesta a cerut și transparență în privința contractelor și a cheltuielilor publice, criticând totodată activitatea USR și solicitând explicații în legătură cu mai multe cazuri pe care le-a calificat drept presupuse „jafuri”.
Evaluarea Guvernului, după șase luni
Sorin Grindeanu a anunțat că activitatea noului Executiv ar trebui evaluată după primele șase luni, pe baza rezultatelor concrete și a măsurilor care produc efecte pentru populație.
„Peste șase luni vom pune cu toții pe masă rezultatele și vom face împreună evaluarea Guvernului”, a declarat președintele PSD.
În încheiere, acesta a subliniat că votul parlamentar reprezintă doar primul pas, iar încrederea populației trebuie câștigată prin acțiunile Guvernului.
„Românii nu ne-au dat un vot ca să le explicăm de ce nu se poate, ci ca să le demonstrăm că se poate”, a transmis Sorin Grindeanu.
Noul Executiv își începe astfel mandatul într-un context economic dificil și cu așteptări ridicate privind reducerea deficitului, relansarea investițiilor și reformarea administrației publice. Rămâne de văzut în ce măsură angajamentele asumate în Parlament se vor concretiza în măsuri cu efecte directe asupra românilor.
