Interviu 5 întrebări! Răspunde europarlamentarul Mihai Tudose: „Casa arde și pompierul liberal lipește afișe!”

  • Directorul OLAF dă România drept exemplu negativ la rețele care se ocupă de fraudă şi spălare de bani, rețele conectate la proiecte finanțate din bani europeni. Care ar fi soluția ca aceste proiecte (cele mai multe dintre ele fictive) să nu mai ajungă pe masa comisiei?

Raportul OLAF pe anul trecut plasează, din păcate, România pe primul loc în UE în clasamentul dosarelor de fraudă a fondurilor europene. Imediat după noi se plasează Italia și ne urmează îndeaproape Bulgaria, Polonia și Grecia. Fac această precizare pentru că pe primele zece locuri sunt numai țări din sudul și estul Uniunii. Iar în multe cazuri e vorba de fraude transfrontaliere, cum e acel caz devenit emblematic, descoperit în aprilie, al fondurilor de mediu deturnate pentru investiții într-un hotel-cazinou în Cipru. Era un proiect finanțat de Agenția Europeană pentru Cercetare, iar beneficiarul trebuia să fie un consorțiu de firme din patru țări, inclusiv România. În final, 400.000 de euro au ajuns la cazinoul din Cipru. Pentru ca investigația OLAF să concluzioneze că acel consorțiu nu avea, de fapt, capacitatea de a implementa proiectul.

Dau acest exemplu concret, pentru că se desprind de aici câteva întrebări care trebuie să ghideze acțiunea anti-fraudă, în primul rând la nivel preventiv: cum a fost aprobată finanțarea și cum s-a verificat pas cu pas derularea proiectului, astfel încât banii să nu fie deturnați? E clar că trebuie întărite colaborarea fiecărei instituții naționale abilitate, în cazul nostru a DNA, cu OLAF, dar și direct între direcțiile națioanle anti-fraudă, pentru că cel mai adesea se recurge la sisteme transfrontaliere care fac dificilă depistarea. În contextul ăsta, n-am înțeles ezitarea ministrului Justiției de a răspunde solicitării dnei Kovesi de a transfera numărul solicitat de procurori români la Parchetul European.

  • Cum vedeți reprezentarea României în Consiliul European și care sunt șansele reale ca România să primească cei 79,9 miliarde de euro pentru proiectele europene?

Cele 80 de miliarde de euro atât de vânturate de regimul PNL pe sub ochii românilor sunt exact în aceeași situație ca vaccinul anti-Covid. Ni se promite că le vom avea, înțelegem că se lucrează de zor, noi le tot așteptăm – dar nu mai vin! Miercuri a avut loc a zecea întâlnire între reprezentanții Parlamentului European, Comisiei și Consiliului pe tema bugetului UE pentru redresarea post-pandemie. De două luni progresele în negocieri sunt minime! Planul european de redresare nu va putea intra în vigoare la 1 ianuarie, așa cum era prevăzut și dorit!

Mi se pare aberantă joaca liberalilor de-a Fata Morgana, când între Parlamentul European și Consiliu există o prăpastie publică și care în cifre înseamnă un plus de 39 de miliarde de euro pe care noi, în Parlamentul European, le-am cerut pentru 15 programe esențiale ale UE, între care cele pentru investiții, cercetare și educație.

Consiliul European a reușit, la 21 iulie, să ajungă la un acord scos cu forcepsul. E bine că s-a ajuns la acord, pentru că au fost învinse tabuurile țărilor egoiste din nord, dar nu e în regulă că acordul la nivel de șefi de state și guverne s-a încheiat pe baza celui mai mic numitor comun. Criza în care ne afundăm e prea gravă în raport cu bugetul propus de Consiliu.

Așa că nu văd de ce vorbim de eventualități abstracte în loc să ne concentrăm pe planul național de redresare. Pentru că acei bani, atâția câți vor fi și în ce condiții se vor da, sper că vor veni și fac, împreună cu colegii mei din PSD, tot ce ține de noi pentru asta. Dar mă tem că, așa cum lucrează guvernul actual, nu vom avea proiectele pregătite la timp și vom rata iar o șansă de dezvoltare.

  • România primește cea mai mică sumă din noul exercițiu, deși cotizăm mai mult ca înainte. Care este explicația pentru aceste discrepanțe la nivelul statelor europene?

Nu e corectă informația dumneavoastră. În clasamentul finanțării pentru Planul de relansare economică suntem pe locul 7 între cele 27 de țări membre. Vorbesc de cele 33,5 miliarde de euro, din care jumătate vor fi subvenții, jumătate împrumuturi avantajoase contractate de Comisia Europeană în numele UE pe piețele internaționale. Și vom mai avea 46,4 miliarde în bugetul multianual 2021-2027. Astea sunt cele 79,9 miliarde aflate în negocierea de care vă spuneam. Iar noi vom cotiza în următorii șapte ani cu 15-20 de miliarde la bugetul Uniunii. Se păstrează, practic, ponderea din precedentul cadru financiar multianual.

Noi, în primii 13 ani în UE, am contribuit cu 18 miliarde și am primit aproximativ 55 de miliarde, deci un plus de 37 de miliarde de euro. Să facem proiecte, asta e treaba noastră, căci bani europeni vor fi la un moment dat! Dar contează mult cum negociază Guvernul și Președintele condițiile în care-i vom primi!

  • Ați criticat de foarte multe ori Guvernul PNL, în special în contextul pandemiei. Este pregătit Partidul Social Democrat să preia guvernarea unei țări care se află în stadiul în care este România acum?

Tot credem că mai rău decât ceea ce a făcut până PNL nu se poate! Uite că vedem pe pielea noastră că se poate! Sigur, e pandemie, guvernul ăsta trebuia să fie unul interimar, de gestiune curentă până la anticipatele care urmau să aibă loc astă-primăvară, dacă nu intervenea pandemia. Greșeala capitală a PNL e că nu a schimbat imediat echipa, în martie, când a fost clar că nu se pot face alegeri și că miniștrii nu fac față provocării.

Vedem bine că era nevoie de un guvern de specialiști, cu larg sprijin parlamentar. Belgia așa a făcut. Erau în plin interimat și în negocieri pentru un nou cabinet, le-au întrerupt și au dat mandat de șase luni unui guvern de criză. După șase luni, guvernul a depus mandatul și s-a reușit formarea, chinuită ce-i drept, a unei majorități.

De la mijlocul lui martie, când am intrat în starea de urgență, până la alegerile parlamentare, când se vor putea ține, trebuia să avem un guvern de criză. Acum, casa arde și pompierul liberal lipește afișe, că el are o idee unică și fixă, să facă alegeri, chit că devine evident că le va pierde! E un dezastru medical și economic care se va agrava. Am vrea alegeri la termen ca să mai putem salva ceva, dar nu putem să închidem ochii la pierderile de vieți omenești!

  • În final, aș vrea să-mi spuneți cum vedeți lista candidaților propuși de PSD Brăila pentru alegerile parlamentare și de ce ar trebui brăilenii să aleagă în continuare PSD?

Voi face campanie pentru colegii mei, pentru PSD. Este vital pentru România să avem un Parlament echilibrat, un Parlament care să se lupte pentru România și români. Candidații propuși de PSD Brăila sunt brăileni care au exercițiul funcției publice, se îmbină și tinerețea și experiența, au mai fost validați de electoratul brăilean… și nu au dezamăgit.
Poate nu este echipa perfectă dar este de departe cea mai echilibrată echipă pentru Brăila și pentru Parlament!

Express Your Reaction
Like
Love
Haha
Wow
Sad
Angry