Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.
Comisia solicită României și altor 12 state membre să transpună integral în legislația națională noile norme ale UE privind depozitele de deșeuri
Comisia îndeamnă Austria, Belgia, Cehia, Estonia, Grecia, Finlanda, Franța, Croația, Luxemburg, Letonia, Malta, România și Slovacia să își alinieze legislațiile naționale la modificările incluse în Directiva 2018/850 privind depozitele de deșeuri. Directiva introduce restricții privind depozitarea tuturor deșeurilor care pot fi reciclate sau valorificate energetic începând cu 2030. Ea urmărește, de asemenea, să limiteze proporția deșeurilor municipale trimise la depozitele de deșeuri la 10 % până în 2035 și introduce norme privind calcularea modului în care sunt atinse obiectivele privind deșeurile municipale. Totodată, directiva impune țărilor din UE să instituie un sistem eficace de control al calității și de trasabilitate a deșeurilor municipale depozitate. Pactul verde european subliniază importanța obiectivului ca Europa să rămână pe calea cea bună în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor sale de mediu. În octombrie 2020, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere celor 13 state membre menționate, iar acum a decis să le trimită avize motivate. Țările respective au la dispoziție două luni pentru a răspunde și pentru a lua măsurile necesare; în caz contrar, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție cu privire la aceste cazuri.
Comisia îndeamnă România și alte 16 state membre să transpună integral în legislațiile naționale noile norme ale UE privind gestionarea deșeurilor
Comisia îndeamnă Austria, Belgia, Cehia, Estonia, Grecia, Spania, Finlanda, Franța, Croația, Lituania, Luxemburg, Letonia, Malta, Polonia, România, Slovenia și Slovacia să își alinieze legislațiile naționale la modificările incluse în Directiva (UE) 2018/851 de modificare a Directivei 2008/98/CE privind deșeurile. Directiva stabilește cerințe minime de funcționare pentru schemele de răspundere extinsă a producătorilor (REP) și consolidează normele privind prevenirea deșeurilor. Ea stabilește, de asemenea, noi obiective privind reciclarea deșeurilor municipale, specificând că, până în 2025, deșeurile municipale vor trebui reciclate la un nivel minim de 55 % din greutate. Acest obiectiv va crește la 60 % până în 2030 și la 65 % până în 2035. Pactul verde european subliniază importanța obiectivului ca Europa să rămână pe calea cea bună în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor sale de mediu. În octombrie 2020, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere celor 17 state membre menționate, iar acum a decis să le trimită avize motivate. Țările respective au la dispoziție două luni pentru a răspunde și pentru a lua măsurile necesare; în caz contrar, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție cu privire la aceste cazuri.
Comisia îndeamnă România și alte 12 state membre să transpună integral noile norme ale UE privind prevenirea deșeurilor de ambalaje
Comisia îndeamnă Austria, Estonia, Grecia, Spania, Finlanda, Franța, Croația, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Polonia și România să își alinieze legislațiile naționale la modificările incluse în Directiva (UE) 2018/852 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje. Directiva impune statelor membre ale UE să ia măsuri pentru a preveni generarea de deșeuri de ambalaje și pentru a reduce la minimum impactul ambalajelor asupra mediului. Pactul verde european subliniază importanța obiectivului ca Europa să rămână pe calea cea bună în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor sale de mediu. În octombrie 2020, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere celor 13 state membre menționate, iar acum a decis să le trimită avize motivate. Țările respective au la dispoziție două luni pentru a răspunde și pentru a lua măsurile necesare; în caz contrar, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție cu privire la aceste cazuri.
