Doi consilieri județeni liberali au pus pe masă, fără prea multe menajamente, problemele din organizația condusă de Alexandru Popa. Democrația internă, meritocrația și consecvența politică par să fi devenit noțiuni facultative în PNL Brăila. Iar când oamenii cu opinii diferite ajung să fie considerați neloiali, partidul riscă să rămână nu doar fără echipă, ci și fără viitor politic.

PNL Brăila pare să fi ajuns în situația paradoxală în care nu mai are nevoie de adversari politici pentru a-și crea probleme. Reușește să le producă singur, în interior, printr-un stil de conducere care, potrivit propriilor membri, nu lasă prea mult loc pentru dezbatere, opinii diferite sau construcție colectivă.
Dovezile nu vin de la PSD, nici de la vreun adversar politic, ci chiar din interiorul partidului. Consilierii județeni Marius Mitescu și Ovidiu Nechita au fost invitați în emisiunea Reperul TV, moderată de jurnalistul Sorin Rugină, unde au vorbit deschis despre atmosfera din organizația liberală, plecările unor membri și problemele de leadership ale PNL Brăila.
Iar ceea ce au spus merită atenție. Nu doar pentru că sunt declarații politice incomode, ci pentru că vin de la oameni care cunosc mecanismele interne ale organizației.
Democrație internă? Da, dar să nu deranjăm conducerea!
Marius Mitescu a început cu o trimitere la Caragiale, perfect potrivită pentru situația pe care o descrie: „Să se revizuiască, primesc, dar să nu se schimbe nimica.”
Dincolo de ironie, fostul președinte al organizației municipale PNL Brăila a identificat trei principii pe care le consideră esențiale pentru un partid liberal: democrația internă, meritocrația și consecvența politică.
„Vorbim acolo de un model de conducere și o cultură organizațională care nu sunt tocmai ok”, a afirmat Mitescu.
Mai mult, acesta a descris o atmosferă în care exprimarea unei opinii diferite poate deveni un risc pentru orice membru al organizației.
„În momentul de față, în PNL Brăila, orice critică sau orice dezacord este confundat cu o lipsă de loialitate”, a explicat consilierul județean.
Cu alte cuvinte, în organizația liberală pare să funcționeze o regulă nescrisă: poți avea opinii, cu condiția să coincidă cu cele ale conducerii. Poți fi liberal, cu condiția să nu exagerezi cu libertatea de exprimare.
Intelectualii Brăilei, buni de adus în partid, mai puțin buni de păstrat
Ovidiu Nechita a completat tabloul, vorbind despre oameni cu experiență profesională și rezultate, care ar fi fost îndepărtați din organizație după ce au avut opinii diferite de cele ale conducerii.
Acesta i-a nominalizat pe Ciorășteanu, fost prefect și fost șef al ANAF, și pe antreprenorul Dimofte, despre care a vorbit ca despre oameni cu experiență și valoare profesională.
„Am observat că oamenii intelectuali nu-și au locul. Deci, în momentul în care au o opinie diferită de conducerea partidului, sunt eliminați fără a fi înștiințați, ceea ce nu este ok”, a declarat Nechita la Reperul TV.
Mesajul său este unul cât se poate de clar: cum ar putea PNL să atragă oameni competenți dacă nu reușește să-i păstreze pe cei care au venit deja?
Nechita a vorbit și despre plecările unor consilieri județeni, pe care le consideră un semnal de alarmă pentru conducerea organizației. În opinia sa, faptul că oameni care au intrat în partid cu intenția de a contribui la dezvoltarea comunității au ajuns să plece după numai câteva luni ridică serioase semne de întrebare.
Și aici apare o problemă pe care Alexandru Popa ar trebui să o trateze cu mai multă seriozitate decât eventualele critici venite din exterior: un partid nu se construiește doar prin atragerea unor oameni, ci mai ales prin capacitatea de a-i ține aproape.
Marius Mitescu îi reproșează lui Popa inconsecvența politică
Dacă Ovidiu Nechita a insistat asupra modului în care sunt tratați membrii organizației, Marius Mitescu a mers direct la problema consecvenței politice și a schimbărilor de tabără.
Fără să se ascundă după formulări diplomatice, acesta a făcut referire la poziționările lui Alexandru Popa în disputele interne din PNL, inclusiv la susținerea pe care i-a acordat-o lui Veștea, urmată de alte repoziționări politice.
„După care mergi și mai departe, ești primul din țară care ieși la televizor și spui că ești pentru omul Veștea. După care mergi și mai departe și îți dai propriul partid în judecată. Și după care, în momentul când vezi că Veștea, guvernul Veștea nu trece, treci în tabăra cealaltă.”
Concluzia lui Mitescu a fost una care merită reținută:
„Sunt de acord cu negocierea. Da, sunt de acord cu un compromis în politică. Dar ideea este următoarea: faci compromisuri, dar nu devii tu însuți compromisul.”
O replică ce poate fi aplicată multor situații din politica românească, dar care, în contextul PNL Brăila, capătă o semnificație aparte.
Mitescu a mai amintit că, atunci când a fost demis, a ales să respecte hotărârea partidului, deși, în opinia sa, existau probleme juridice în decizie.
„Nu sunt genul care își dă în judecată propriul partid”, a spus acesta.
O declarație care contrastează cu episodul invocat chiar de el în legătură cu conducerea organizației.
La județ se văd rezultatele, la municipiu este jale
Poate cea mai dură radiografie a situației PNL Brăila a venit de la Ovidiu Nechita, care a vorbit despre diferența dintre rezultatele organizației județene și situația politică din municipiul Brăila.
Consilierul județean a recunoscut meritele lui Alexandru Popa în ceea ce privește rezultatele obținute în județ, însă a criticat fără echivoc modul în care este gestionată organizația municipală.
„Una e când excelezi pe județ, unde s-a văzut foarte clar munca – și bravo lui aici, lui Alexandru, pe județ – dar pe municipiu este jale.”
Nechita a atras atenția asupra instabilității de la nivelul organizației municipale, unde schimbările repetate de președinți și imposibilitatea construirii unei echipe coerente ar putea compromite șansele liberalilor la următoarele alegeri.
„Noi la municipiu stăm foarte… nu prost, stăm extraordinar de prost”, a afirmat acesta.
Și a mai punctat un lucru esențial: notorietatea unui candidat nu este suficientă dacă în spatele lui nu există o echipă capabilă să mobilizeze electoratul.
Este o observație de bun-simț politic. Alegerile nu se câștigă doar cu fotografii, comunicate și declarații triumfaliste. Se câștigă cu organizații funcționale, oameni implicați și structuri care lucrează împreună.
Iar dacă municipiul reprezintă o parte esențială a electoratului județean, ignorarea problemelor de aici poate costa enorm.
Alexandru Popa, între conducerea partidului și propriile orgolii
Marius Mitescu a mers și mai departe, vorbind despre identificarea imaginii întregului PNL Brăila cu cea a liderului său.
„Cred că Partidul Național Liberal Brăila se confundă în momentul de față cu imaginea liderului său, căruia i s-a pus, din păcate, o etichetă negativă în municipiu, de care nu a reușit să scape și, ca atare, este cel care trebuie să deconteze cel mai mult sau în mod esențial înfrângerea catastrofală din municipiu.”
Este, probabil, una dintre cele mai importante observații ale emisiunii. Când un partid ajunge să fie identificat aproape exclusiv cu imaginea liderului, orice problemă de imagine a acestuia devine automat o problemă a întregii organizații. Iar un lider politic ar trebui să fie primul interesat să-și construiască o echipă puternică, nu să transforme partidul într-o structură în care toată lumea trebuie să confirme că șeful are întotdeauna dreptate.
„Un lider nu trebuie să aibă orgoliul că el este cel mai inteligent dintr-o încăpere. Trebuie să aibă inteligența să atragă oameni inteligenți lângă el”, a mai spus Mitescu.
O lecție elementară de leadership, care pare să fi devenit însă greu de aplicat în organizația liberală brăileană.
Liberalii care au devenit PSD-iști doar pentru că nu sunt de acord cu șeful
Există și o altă contradicție interesantă în politica PNL Brăila.
Sub conducerea lui Alexandru Popa, organizația a devenit extrem de primitoare pentru foști membri PSD, mulți dintre aceștia găsindu-și loc în tabăra liberală. În unele situații, integrarea noilor veniți a alimentat nemulțumiri în rândul liberalilor cu vechime, care s-au văzut puși în plan secund.
Așadar, partidul care a deschis larg ușa pentru oameni veniți din PSD pare să aibă o problemă atunci când propriii membri își exprimă dezacordul față de conducere. Aceeași atitudine a devenit regulă și la conferințele de presă, unde sunt chemați doar jurnaliștii fideli actualei conduceri, restul fiind catalogați drept PSD-iști.
Este greu de explicat cum poți considera că un fost social-democrat poate deveni un liberal valoros peste noapte, dar un liberal care critică deciziile șefului riscă să fie privit ca un adversar politic.
În cazul lui Ovidiu Nechita, eticheta de PSD-ist ar fi cu atât mai absurdă. Poți să-i reproșezi multe unui politician, dar nu poți transforma automat orice critic al conducerii într-un simpatizant al partidului advers.
Aici pare să fie, de fapt, una dintre marile probleme ale organizației: confuzia dintre loialitatea față de partid și loialitatea față de persoana care îl conduce.
Nici la București nu pare să mai fie mare entuziasm pentru Popa
Problemele lui Alexandru Popa nu par să se limiteze la organizația județeană.
Președintele PNL Brăila s-a plâns public, în cadrul unei conferințe de presă, că liderii naționali ai partidului păstrează legătura directă cu primarii liberali, în timp ce el este ocolit în aceste discuții.
Un detaliu deloc lipsit de semnificație, mai ales dacă ținem cont de traseul politic al lui Alexandru Popa și de numeroasele repoziționări din ultimii ani. De la Ludovic Orban la Florin Cîțu, apoi Nicolae Ciucă, Ilie Bolojan și susținerea taberei Veștea, liderul liberal brăilean a traversat suficiente schimbări de atmosferă politică pentru a demonstra că știe să danseze după muzica momentului.
Problema este că, în politică, uneori muzica se oprește, iar dansatorii rămân singuri pe ring.
Rămâne de văzut dacă actuala conducere națională îi va mai acorda aceeași încredere. În orice caz, după toate aceste repoziționări, nu este exclus ca la București să existe mai puțină disponibilitate pentru încă o piruetă politică.
Un partid nu este o societate comercială cu acționar unic
Dincolo de replicile acide și de disputele interne, declarațiile celor doi consilieri ridică o întrebare fundamentală: ce fel de organizație politică este PNL Brăila?
Un partid liberal ar trebui să încurajeze dezbaterea, competiția de idei, meritocrația și libertatea de exprimare. Nu să funcționeze după principiul că liderul are întotdeauna dreptate, iar ceilalți trebuie să se conformeze.
Alexandru Popa ar trebui să înțeleagă că un partid nu este o societate comercială cu acționar unic, în care administratorul decide cine intră, cine pleacă și cine are voie să vorbească. Membrii nu sunt angajați, iar consilierii nu sunt personal de execuție.
Dacă Marius Mitescu și Ovidiu Nechita au dreptate în privința atmosferei pe care o descriu, atunci PNL Brăila are o problemă serioasă, care se rezolvă prin schimbarea modului de conducere. Iar dacă liderul nu reușește să atragă și să păstreze oameni valoroși, dacă orice critică este interpretată drept trădare și dacă organizația municipală continuă să fie tratată ca o anexă, atunci rezultatul următoarelor alegeri riscă să fie previzibil.
PSD nici nu mai trebuie să depună prea mult efort. PNL Brăila pare să-i facă, uneori, campanie electorală din interior.
Iar Caragiale, invocat de Marius Mitescu, ar putea avea ultimul cuvânt: la Brăila, liberalii par să-și dorească o schimbare, cu o singură condiție – să nu se schimbe nimic în jurul celui care conduce.