Dr. Nicolae Popescu, medic specialist Obstetrică-Ginecologie în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila, vorbește deschis despre problemele întâlnite în practica medicală, pericolele automedicației, importanța controalelor periodice și semnalele pe care nicio femeie nu ar trebui să le ignore. Un dialog despre sănătate, prevenție și deciziile care pot schimba un diagnostic.
I. PREVENȚIA ÎN GINECOLOGIE: CONTROALE PERIODICE ȘI DIAGNOSTIC PRECOCE
1. Domnule doctor, cât de important este controlul ginecologic periodic pentru sănătatea femeii și la ce intervale recomandați efectuarea acestuia, chiar și în absența unor simptome?
Controlul periodic depistează probleme înainte să dea simptome. Se recomandă o dată pe an, chiar dacă te simți bine, iar mai des dacă ai o afecțiune cunoscută sau o sarcină.
2. Care sunt principalele investigații pe care ar trebui să le includă un consult ginecologic de rutină și cum se stabilește frecvența acestora în funcție de vârstă și istoricul medical?
Un consult de rutină include discuția despre istoric, examenul ginecologic, ecografia și recoltarea Babeș-Papanicolau când este cazul. Examinarea sânilor și analizele se adaugă în funcție de vârstă, antecedente și simptome.
3. Cancerul de col uterin poate fi prevenit în mare măsură prin screening și vaccinare anti-HPV. Ce ar trebui să știe femeile despre testul Babeș-Papanicolau, testarea HPV și rolul vaccinării?
Testul Babeș-Papanicolau depistează modificările celulelor colului uterin înainte să devină cancer. Testul HPV caută virusul care le provoacă. Se începe de la 25 de ani, la intervalul recomandat de medic (de obicei la 3 ani, dacă rezultatele sunt normale). Vaccinul anti-HPV protejează cel mai bine dacă se face înainte de începerea vieții sexuale, dar poate fi util și mai târziu. Nu înlocuiește screeningul.
4. Care sunt simptomele ginecologice pe care femeile nu ar trebui să le ignore și care impun prezentarea cât mai rapidă la medic?
Nu ignora sângerările între menstruații, după contact sexual sau după menopauză. La fel pentru durerile pelvine persistente, secrețiile cu miros neplăcut, mâncărimile intense, durerea la contact sexual sau o tumoretă la sân.
5. Din experiența dumneavoastră, care sunt cele mai frecvente motive pentru care femeile amână consultul ginecologic și ce consecințe poate avea această întârziere asupra diagnosticului și tratamentului?
Cele mai frecvente motive sunt rușinea, frica de rezultat, lipsa timpului și ideea „nu am nimic, deci nu e nevoie”. Amânarea poate face ca o problemă ușor de tratat să fie descoperită tardiv, când tratamentul e mai dificil.
II. AFECȚIUNI GINECOLOGICE FRECVENTE ȘI PROVOCĂRILE DIAGNOSTICULUI
6. Care sunt cele mai frecvente afecțiuni ginecologice pe care le întâlniți în practica medicală și ce categorii de vârstă sunt cel mai des afectate?
Cele mai frecvente sunt infecțiile vaginale, tulburările de ciclu, chisturile ovariene, fibroamele, endometrioza și leziunile colului uterin. Pot apărea la orice vârstă, dar unele sunt mai frecvente la tinere (infecții, tulburări de ciclu), altele la 35-50 de ani (fibroame) sau după menopauză.
7. Infecțiile vaginale și genitale reprezintă o cauză frecventă a prezentării la ginecolog. Cum pot fi recunoscute, care sunt factorii favorizanți și de ce este important ca tratamentul să fie stabilit în urma unui consult medical?
Semnele sunt mâncărimea, arsura, secrețiile modificate ca aspect sau miros și disconfortul la urinare sau în timpul actului sexual. Pot fi favorizate de antibiotice, igienă excesivă, imunitate scăzută, diabet sau parteneri multipli. Nu te trata singură: simptomele se aseamănă între infecții diferite, iar tratamentul greșit le poate agrava sau ascunde.
8. Sindromul ovarelor polichistice, endometrioza și fibroamele uterine pot afecta semnificativ calitatea vieții femeilor. Care sunt principalele semne ale acestor afecțiuni și când ar trebui să solicite pacientele investigații suplimentare?
Ovarele polichistice dau cicluri neregulate, acnee și păr în exces. Endometrioza dă dureri menstruale puternice și dureri la contact sexual. Fibroamele dau sângerări abundente și senzație de presiune pelvină. Mergi la investigații dacă simptomele se repetă sau îți afectează viața de zi cu zi, ori dacă vrei o sarcină și nu apare.
9. Cât de frecvente sunt tulburările menstruale și ce pot ascunde menstruațiile neregulate, sângerările abundente sau durerile menstruale severe?
Sunt foarte frecvente, dar nu întotdeauna banale. Pot indica dezechilibre hormonale, tulburări de tiroidă, fibroame, polipi, endometrioză sau alte afecțiuni. Durerea care te scoate din ritmul zilnic nu este „normală” și merită investigată.
10. În ce măsură pot influența infecțiile netratate, endometrioza și alte afecțiuni ginecologice fertilitatea și ce soluții există pentru femeile care își doresc să devină mame?
Infecțiile netratate pot afecta trompele uterine, iar endometrioza poate scădea șansele de sarcină. Există soluții: tratamente medicamentoase, stimularea ovulației, intervenții chirurgicale minim invazive și fertilizare in vitro. Cu cât ajungi mai devreme la medic, cu atât ai mai multe opțiuni.
III. EXPERIENȚA CLINICĂ, SITUAȚIILE DE URGENȚĂ ȘI SĂNĂTATEA FEMEII ÎN FIECARE ETAPĂ A VIEȚII
11. Din cazuistica întâlnită la Spitalul Clinic Județean de Urgență Brăila, ce tipuri de probleme ginecologice determină cel mai frecvent prezentarea pacientelor la spital și care sunt situațiile care necesită intervenție urgentă?
Cele mai frecvente prezentări sunt durerile pelvine, sângerările anormale și problemele din sarcină. Urgențele sunt sângerarea abundentă, durerea abdominală intensă și bruscă, suspiciunea de sarcină extrauterină și febra după naștere sau intervenție.
12. Ați întâlnit cazuri în care o afecțiune ginecologică a fost diagnosticată într-un stadiu avansat din cauza lipsei controalelor preventive? Ce ar trebui să înțeleagă femeile din astfel de situații?
Da, există cazuri descoperite tardiv la femei care nu au mai fost la control ani de zile. Mesajul important: faptul că nu doare nu înseamnă că nu există o problemă. Mulți cancere în stadiu timpuriu nu dau simptome.
13. Care sunt semnele de alarmă în sarcină și în perioada de după naștere care impun evaluare medicală imediată și cum pot face gravidele diferența între manifestările obișnuite și cele care pot indica o complicație?
Mergi imediat la medic dacă ai sângerare vaginală, durere abdominală puternică, scurgere de lichid, mișcări fetale reduse, dureri de cap severe cu vedere încețoșată sau umflarea bruscă a feței și mâinilor. După naștere: febră, sângerare abundentă, dureri puternice, durere sau roșeață la un picior. Disconfortul ușor, greața și oboseala sunt frecvente, dar orice schimbare bruscă sau intensă trebuie evaluată.
14. Ce recomandări aveți pentru femeile aflate la menopauză, în special în privința sângerărilor anormale, modificărilor hormonale și riscului unor afecțiuni care pot apărea în această etapă a vieții?
Sângerarea după menopauză nu este normală și trebuie investigată întotdeauna. Simptomele ca bufeurile, uscăciunea vaginală sau tulburările de somn pot fi tratate. Continuă controalele ginecologice, mamografia și evaluarea oaselor, pentru că riscul unor afecțiuni crește odată cu vârsta.
15. Dacă ar fi să transmiteți un mesaj esențial femeilor din Brăila, indiferent de vârstă, care sunt cele mai importante măsuri de prevenție pe care ar trebui să le adopte pentru a-și proteja sănătatea ginecologică pe termen lung?
Mergi la control o dată pe an, fă screeningul pentru col uterin, vaccinează-te anti-HPV dacă ești în categoria de vârstă potrivită și folosește protecție în relațiile cu parteneri noi. Nu amâna consultul când ceva te îngrijorează. Sănătatea ginecologică se construiește în timp, prin obiceiuri simple și regulate.
MESAJUL MEDICULUI PENTRU TOATE FEMEILE
Prevenția nu trebuie să înceapă odată cu apariția unei probleme. Controalele periodice, atenția la semnalele corpului și curajul de a cere sfatul medicului sunt pași simpli, dar importanți, pentru protejarea sănătății. Nu amâna grija față de tine. Sănătatea ta merită timp și prioritate.
