Brăilenii care și-au închis balcoanele pot răsufla ușurați. Cel puțin aceasta este asigurarea transmisă de primarul municipiului, Marian Dragomir, care anunță că administrația locală a identificat o soluție legală pentru ca proprietarii să nu fie puși să plătească impozite duble sau taxe suplimentare pentru lucrările respective.
Edilul nu a primit deloc cu brațele deschise noile prevederi legislative adoptate la București și nici nu s-a grăbit să le transforme într-o nouă povară pentru populație. Dimpotrivă, Dragomir a ales să conteste public măsura și să caute o cale prin care brăilenii să nu fie transformați în victimele unei legislații pe care o consideră nedreaptă și ruptă de realitățile oamenilor.
„În august, niște minți odihnite de la capitală s-au gândit cum să mai stoarcă niște bani de la români cu o nouă trăznaie!”, a transmis primarul, într-un mesaj extrem de dur la adresa decidenților de la nivel central.
Bucureștiul face legi, cetățenii plătesc! De data aceasta, Brăila spune NU!
Problema a apărut după intrarea în vigoare, la 25 august 2026, a noului Cod al urbanismului. Prevederile acestuia introduc, în anumite situații de construcții realizate fără autorizație sau cu nerespectarea procedurilor legale, o majorare cu 100% a impozitului pe clădire, până la intrarea în legalitate sau desființarea lucrărilor.
Cu alte cuvinte, o problemă care ține de autorizarea unor lucrări ajunge să aibă consecințe directe asupra bugetului unei familii. Iar în cazul balcoanelor închise, situația este cu atât mai sensibilă cu cât multe dintre aceste modificări au fost făcute cu ani în urmă, uneori în cadrul unor lucrări de reabilitare termică a blocurilor.
Nu vorbim despre vile ridicate peste noapte, despre construcții extravagante sau despre extinderi spectaculoase ale unor proprietăți. Vorbim despre balcoanele unor apartamente în care locuiesc familii obișnuite, oameni care au încercat să-și îmbunătățească locuințele, să se protejeze de frig, zgomot și intemperii.
„Un balcon închis nu este un lux, ca să fie clar! Este o necesitate pentru confortul și liniștea unei familii!”, a punctat Marian Dragomir.
Primarul pune astfel degetul pe o rană a administrației centrale: tendința de a trata cetățeanul ca pe o sursă permanentă de venituri, fără să se țină cont întotdeauna de realitățile din teren și de situațiile concrete în care au ajuns proprietarii.
Ce factură ar fi putut primi brăilenii dacă Primăria nu găsea soluția
Edilul a prezentat și lista costurilor pe care proprietarii ar fi riscat să le suporte în lipsa unei soluții administrative. Iar lista nu este deloc una de neglijat.
Pe lângă posibilitatea dublării impozitului pe apartament, oamenii ar fi putut ajunge să plătească:
- Taxe pentru certificatul de urbanism, majorate de zece ori;
- Taxe pentru autorizația de construire, majorate de zece ori;
- Taxe către Inspectoratul de Stat în Construcții, majorate de zece ori;
- Expertize tehnice privind rezistența și stabilitatea construcției;
- Expertize privind securitatea la incendiu, igiena, sănătatea, mediul și siguranța în exploatare;
- Documentații privind protecția împotriva zgomotului și izolarea termică;
- Proiecte tehnice și avize;
- Și, bineînțeles, timp pierdut pe drumurile dintre instituții.
Practic, pentru un balcon închis, proprietarul s-ar fi putut trezi prins într-un labirint birocratic și financiar, cu cheltuieli care ar fi putut deveni disproporționate față de lucrarea în sine.
Iar întrebarea este cât se poate de legitimă: câți dintre românii care au închis un balcon cu ani în urmă au posibilitatea să scoată dintr-un foc bani pentru proiecte, expertize, avize și taxe majorate? Câți au păstrat toate documentele unor lucrări făcute poate cu 10, 15 sau 20 de ani în urmă?
Dragomir nu acceptă ca brăilenii să plătească pentru absurditățile de la centru
Marian Dragomir transmite că nu va pune în aplicare, în detrimentul cetățenilor, o abordare pe care o consideră nedreaptă, atât timp cât există o soluție legală pentru protejarea acestora.
„Cât timp sunt eu primar, la Brăila facem administrație pentru oameni, nu împotriva lor!”, afirmă edilul.
Mesajul său este unul care contrastează puternic cu imaginea unei administrații centrale preocupate prea des de identificarea unor noi surse de venit la buget, în timp ce românii sunt deja sufocați de costuri și obligații.
În loc să transforme primăria într-un ghișeu de încasat taxe și de trimis oameni după hârtii, edilul spune că a ales să caute o rezolvare. Este, până la urmă, diferența dintre o administrație care doar execută mecanic decizii și una care încearcă să găsească soluții pentru comunitatea pe care o reprezintă.
Primarul a amintit și de alte momente în care s-a opus unor decizii de la București, inclusiv în perioada pandemiei, subliniind că nu va accepta măsuri pe care le consideră nedrepte pentru brăileni.
„Eu am fost ales primar pentru a moderniza orașul, pentru a-i schimba fața și a-l duce acolo unde îi este locul, nu ca să complic viața brăilenilor cu birocrație inutilă și taxe inventate peste noapte de tot felul de profitori și habarniști de pe la București!”, a declarat Marian Dragomir.
La Brăila, administrația trebuie să fie scutul cetățeanului, nu încă o povară
Într-o perioadă în care guvernanții par să fi descoperit că orice problemă poate fi rezolvată printr-o nouă taxă, o majorare sau o obligație birocratică, poziția administrației brăilene vine ca un mesaj clar: oamenii nu trebuie pedepsiți automat pentru situații administrative complicate, mai ales atunci când lucrările au fost făcute cu bună-credință și fac parte din realitatea traiului la bloc.
Marian Dragomir își asumă public poziția și transmite că brăilenii nu vor fi puși să plătească suplimentar pentru balcoanele închise.
„Continuăm împreună să construim pentru Brăila, nu să demolăm balcoane și să plătim dublu sau de 10 ori!”, este mesajul primarului.
